Un sfert din umanitate se confruntă cu „stres extrem de mare” cu privire la sursele de apă. Iar, până în 2050, se estimează că încă un miliard de persoane vor fi afectate, potrivit Institutului Mondial de Resurse, care a publicat acum Atlasul riscului în apă, un studiu făcut o dată la patru ani, relatează CNN.

Lumea se confruntă cu o „criză a apei fără precedent”, determinată de cererea în creștere și de accelerarea crizei climatice, potrivit unui nou raport.

Un sfert din populația lumii se confruntă în prezent cu această problemă, annual, urmând ca un miliard de persoane în plus să fie afectate până în 2050, potrivit Atlasului de risc hidric al Institutului Mondial al Resurselor.

Raportul a constatat că 25 de țări, reprezentând 25% din populația globală, se confruntă în fiecare an cu un “stres al apei”  extrem de ridicat – Bahrain, Cipru, Kuweit, Liban și Oman fiind cele cinci țări cele mai afectate. Chiar și o secetă pe termen scurt ar putea pune aceste locuri în pericol de a rămâne fără apă.

„Apa este, fără îndoială, cea mai importantă resursă a planetei noastre și totuși nu o gestionăm într-un mod care să reflecte acest lucru”, a declarat Samantha Kuzma, liderul de date Aqueduct din cadrul programului de apă al WRI și unul dintre autorii raportului.

„Lucrez în domeniul apei de aproape 10 ani și, din nefericire, povestea a fost aceeași aproape toți cei 10 ani”, a declarat Kuzma pentru CNN.

Îngrijorare

La nivel mondial, cererea de apă a crescut de peste două ori din 1960, iar raportul estimează că aceasta va crește cu încă 20 până la 25% până în 2050.

Creșterea cererii de apă provine dintr-o serie de factori, inclusiv creșterea populației și cererile industriilor, cum ar fi agricultura, alături de politici nesustenabile de utilizare a apei și de lipsa investițiilor în infrastructură.

În Orientul Mijlociu și Africa de Nord, regiunile cu cel mai mare “stres hidric” din lume, întreaga populație va trăi cu un “stres al apei”  până la jumătatea secolului, potrivit previziunilor raportului, ceea ce va afecta rezervele de apă potabilă, va afecta industriile și va putea alimenta conflicte politice.

Cea mai mare schimbare în ceea ce privește cererea de apă va avea loc în Africa Subsahariană, potrivit raportului, care preconizează o creștere de 163% a cererii de apă până în 2050.

„Dacă ne uităm la Africa subsahariană, vedem că cererea de apă crește vertiginos”, a spus Kuzma, în principal pentru utilizarea apei în scopuri casnice și pentru irigarea culturilor.

În America de Nord și Europa, cererea de apă s-a stabilizat, ajutată de investițiile în măsuri de eficientizare a utilizării apei. Dar asta nu înseamnă că unele părți ale acestor regiuni nu sunt afectate.

În SUA, șase state se confruntă cu o criză a apei extrem de ridicată, potrivit raportului. Șase dintre cele șapte state din bazinul râului Colorado, inclusiv Arizona și New Mexico, se află în top 10 SUA.

Schimbările climatice

Și, sub toate acestea, schimbările climatice înrăutățesc criza.

„Apa este modul în care schimbările climatice afectează cel mai direct oamenii din întreaga lume”, a declarat Charles Iceland, director global pentru apă în cadrul Programului pentru alimente, păduri, apă și oceane al WRI.

Schimbările climatice alimentează secete și valuri de căldură din ce în ce mai severe și mai prelungite, ceea ce face ca rezervele de apă să fie mult mai puțin fiabile. De asemenea, lipsa apei face ca oamenilor să le fie mai greu să supraviețuiască acestor fenomene extreme.

Chiar dacă lumea reușește să limiteze încălzirea la 1,3 până la 2,4 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – un scenariu „optimist”, potrivit Grupului interguvernamental de experți în schimbări climatice al ONU – se așteaptă ca, până în 2050, un miliard de oameni în plus să trăiască în condiții de “stres hidric” extrem de ridicat, potrivit raportului.

Care sunt soluțiile?

Criza apei costă vieți, amenință securitatea alimentară și provoacă întreruperi de energie.

Raportul sugerează diverse măsuri pentru a preveni transformarea acestri probleme într-o adevărată criză a apei. Printre acestea se numără măsuri bazate pe natură, cum ar fi conservarea și refacerea zonelor umede și a pădurilor, adoptarea de către agricultori a unor tehnici de irigare mai eficiente, cum ar fi irigarea prin picurare, și concentrarea factorilor de decizie politică pe surse de energie care nu se bazează atât de mult pe apă, cum ar fi energia solară și eoliană.

Locuri precum Las Vegas și Singapore au demonstrat că este posibil să se gestioneze resursele de apă foarte limitate prin politici precum tratarea și reutilizarea apelor uzate și eliminarea plantelor însetate de apă, au scris autorii raportului.

Însă, la nivel global, acțiunile întârzie să apară, potrivit raportului.

Dieter Gerten, liderul grupului de cercetare de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, care nu a fost implicat în raport, a declarat pentru CNN că rezultatele arată amploarea provocării cu care se confruntă lumea și necesitatea de a implementa urgent măsuri pentru a o aborda.

„Acest raport ne reamintește încă o dată că suma simplă a simptomelor de stres acut și cronic al apei – care afectează acum părți mari ale Pământului și viața a miliarde de oameni – ne duce în pragul unei crize globale a apei.”

---