Pentru prima dată, iubitorii de istorie au ocazia să vadă la Muzeul de Istorie din Sibiu, o expoziţie inedită, cu vase de lut, vechi de 3.000 de ani, realizate de dacii care au trăit în cetatea de la Tilişca.

Obiectele au fost descoperite de arheologi şi restaurate, după care au fost păstrate până în prezent în depozitele Muzeului Naţional Brukenthal.

Obiecte inedite făcute de dacii din Tilişca pot fi admirate până în 30 noiembrie

Pasionaţii de istorie au ocazia să vadă până în 30 noiembrie expoziţia “Cercetări arheologice în cetatea dacică de la Tilișca”, chiar la parterul Muzeului de Istorie din Sibiu.

“Cele mai valoroase sunt ştanţele monetare şi inventarul mormântului de incineraţie, deoarece sunt foarte rare şi ne şi demonstrează că este un centru tribal puternic. (…) Expoziţia aceasta este foarte importantă deoarece toate piesele expuse aici sunt inedite, nu au mai fost văzute de public până acum. Acestea sunt nişte piese inedite pe care am vrut să le arătăm publicului larg”, a declarat pentru Ora de Sibiu, Gheorghe Vasile Natea, specialist al Muzeului de Istorie.

Cetatea dacilor de la Tilişca, mai veche decât Sarmizegetusa

“Tilişca este importantă fiindcă este mai veche decât Sarmizegetusa. Cetatea Tilişca ne dă o imagine despre cum trăiau dacii înainte de formarea regatului dac. Tilişca este un important centru tribal, înainte de Burebista, înainte de crearea regatului dac. Este una dintre cele mai importante cetăţi din ţară”, a mai precizat Gheorghe Vasile Natea, coordonatorul echipei de arheologi de la Tilişca.

Cetatea dacică de la Tilişca este studiată de peste 130 de ani. Kiraly Pal a semnalat pentru prima dată, că la Tilişca a fost o cetate locuită de daci. După 60 de ani, cetatea dacică este redescoperită de un profesor de istorie din localitate şi un inginer din Galeş.

Primele cercetări ştiinţifice de amploare s-au făcut în 1957, de fostul director al Muzeului Naţional Brukenthal, Nicolae Lupu şi un grup de specialişti ai muzeului. Din 2018, Gheorghe Vasile Natea cercetează cetatea dacilor din Tilişca.

 “Acum aproape 3.000 de ani, oamenii nu erau atât de diferiţi”

Dacii care au trăit la Tilişca în urmă cu trei milenii, au lăsat moştenire vase de lut, care nu se deosebesc atât de mult de unele create în prezent.

“Acum aproape 3.000 de ani, oamenii nu erau atât de diferiţi pe cât credem. Şi noi întâlnim astăzi, în zilele noastre, ceramică, vase, poate nu de aceeaşi formă, poate nu lucrate rudimentar cum erau lucrate acelea, dar seamănă”, consideră curatorul expoziţiei, Ecaterina Natea.

Potrivit acesteia, vizitatorul expoziţiei ar trebui să încerce să îşi imagineze cum au fost daci în urmă cu 3.000 de ani, meşterii care au creat ceşti, căni, arme, podoabe, unelte, etc.

“Eu când mă uit la o vitrină nu văd doar vase ceramice, nu văd doar nişte obiecte. Eu văd nişte obiecte care ne povestesc ceva, care ne spun eu am fost creat de un dac, multe din ele erau făcute acasă, dar altele, cele mai elaborate, în ateliere.

Uitându-mă la ele simt emoţia acelor oameni, iubirea şi dăruirea cu care au făcut aceste vase. Istoria este frumoasă, dincolo de aceste vitrine sunt nişte poveşti nespuse, care cu ajutorul arheologilor sunt scoase la suprafaţă”, a declarat Ecaterina Natea.

La Tilişca s-au descoperit şi sunt expuse mai multe obiecte de lut: strachini, farfurii, ceşti, vase tip pahar, căni, un ulcior, o fructieră, o amforă, un opaiţ, o figură de lut ce reprezintă un picior uman, o figurine de lut ce arată un cal, un berbec, un taur, un mistreţ. La Tilişca s-au descoperit printre altele şi un pumnal de fier folosit de daci, dar şi mărgele şi brăţări de sticlă.

Ştanţele monetare, cele mai importante descoperiri la Tilişca. Aici se băteau monede romane

“Dintre piese, cele mai importante, pe care doresc să le amintesc, sunt ştanţele monetare, acolo au fost descoperite 14 ştanţe monetare, care monede romane şi inventarul mormântului numărul 1 compus din piese de argint, cu o greutate de 1,2 kg.

Avem de-a face cu un centru tribal foarte important, băteau monedă. Presupunem că centrul de la Tilişca supraveghea şi controla zăcămintele de sare de la Ocna Sibiului şi de la Miercurea Sibiului, deoarece este poziţionat între cele două centre şi sigur le controla deoarece în acea vreme, sarea era foarte importantă, se mai poate numi şi “aurul alb” în acele vremuri”, a arătat Gheorghe Vasile Natea. În expoziţia din Sibiu se pot vedea doar monede romane de la Tilişca.

---