Sâmbătă, 2 martie, Primăria Braşov a comemorat 35 de ani de la sacrificiul suprem al eroului-martir braşovean Liviu Corneliu Babeş.

Evenimentele au avut loc de la ora 11:30, la crucea de pe pârtia Bradul, și au continuat cu ceremonia religioasă şi depunerea de coroane de flori de la Biserica Sf Ioan Botezătorul, din Poiana Braşov, şi dezvelirea monumentului ridicat în cinstea martirului Liviu Corneliu Babeş, de Primăria Braşov.

De la ora 16:00, la Centrul Cultural Apollonia s-a desfăşurat evenimentul „In Memoriam. Liviu Corneliu Babeş – Împotriva Reprimării. Stop Murder”, care a cuprins: prezentarea proiectelor Muzeului Ororilor Comunismului în România şi ale Fundaţiei Culturale Memoria; prezentarea cărţii „Torţe vii în blocul sovietic. Cazuri de autoincendiere motivate politic în anii 1966-1989”, de Peter Blazek; vernisajul expoziţiei „Omul fără memorie” a pictorilor Teodor Zaica şi Mircea Hristescu; proiecţia filmului documentar „Dezastrul roşu” (1987).

Cine a fost Liviu Cornel Babeș?

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Cornel Babeș, maistru la Fabrica de Prefabricate (PREFA) și artist amator, și-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist.

La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, între care și foarte mulți turiști străini, după ce înainte de a se autoincendia a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov“.

După câteva ore, Liviu Cornel Babeș murea la Spitalul Județean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, articol care apoi a fost preluat și de prestigiosul „The Sunday Times“.

„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze.

Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem”, povestea ulterior presei occidentale Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe brașovean.

Liviu Corneliu Babeş a fost comparat cu studentul Jan Palach, care şi-a dat foc, în anul 1969, în piața Wenceslas din Praga, în semn de protest faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în anul 1968.

În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat, post-mortem, Cetățean de onoare al Brașovului. O stradă din Brașov îi poartă numele.

---