20 ianuarie 2020, 19:39

Bacalaureatul, un exercițiu de imaginație pentru fiecare ministru? Opt schimbări în douăzeci de ani

Implementat pentru a fi un examen al maturității, Bacalaureatul pare că a devenit un instrument prin care se încearcă experimente la nivelul sistemului educațional. Spun asta pentru că în ultimii 20 de ani, examenul a suferit numeroase modificări, iar fiecare ministru și-a pus amprenta asupra desfășurării și structurii sale.

Totuși, nimeni nu i-a întrebat pe elevi ce vor, ce este mai bine pentru profilul lor sau pentru ce își doresc să facă în viitor. În loc să fie propuse modificări care să îi ajute, elevii reclamă că Bacalaureatul se schimbă mult prea din scurt și nu au timp să se adapteze cu noile schimbări.

Cu toate acestea, să analizăm cum a evoluat examenul maturității în ultimii 20 de ani și cum au manageriat cei din fruntea Ministerului Educației Naționale cel mai important test din cei 12 ani de școală:

Anul 1999, ministru la vremea aceea Andrei Marga (5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000): O schimbare propusă este suplimentarea probelor de examen de la patru la șase, respectiv șapte pentru elevii care susțin și proba în limba maternă. Astfel, examenul cuprindea proba de limbă şi literatură română – oral,  limba şi literatura maternă – oral, limba modernă – oral, limba şi literatura română – scris, limba şi literatura maternă – scris, matematica sau una dintre disciplinele de profil, istoria românilor – scris, disciplina la alegere – scris. De asemenea, acesta a mai adăugat o sesiune a examenului.

Anul 2003, ministru fiind Ecaterina Andronescu (28 decembrie 2000 — 18 iunie 2003): Anul acesta s-a introdus Bacalaureatul tip grilă, subiecte constând integral în teste grilă vor fi la probele la alegere. De asemenea, notarea a fost cu admis sau respins la probele orale.

Anul 2004, ministru Alexandru Athanasiu (19 iunie 2003 — 28 decembrie 2004): S-a decis revenirea la notarea probelor orale.

Anul 2009, ministru Ecaterina Andronescu (22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009): Schimbarea din acest an a constat în renunțarea la formula de șapte probe la Bac, de anul acesta elevii au susținut doar trei probe, în funcție de profilul la care erau înscriși. Astfel, Limba și Literatura Română este obligatorie pentru toate clasele, Matematica la real, iar Istoria la uman, în timp ce a treia probă consta într-o materie de profil. Cei de la real au de ales între: Biologie, Fizică, Chimie, Informatică, iar cei de la uman între: Logică, Economie, Psihologie, Filosofie, Geografie. Cu toate acestea, a rămas proba la limba maternă. Examenul cuprindea şi o probă practică, prin care elevii trebuiau să îşi dovedească competenţele pe computer. Noua formă a Bacalaureatului nu mai cuprindea probele orale la limba română sau străină. În schimb, elevii puteau obţine pe parcursul clasei a XII-a certificate de competenţă lingvistică pentru limba străină şi certificat de competenţe de comunicare pentru limba română.

Anul 2011, ministru Daniel Funeriu (23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012): S-au introdus camerele de supraveghere la Bacalaureat, pentru a evita copiatul.

Anul 2013, ministru Remus Pricopie ( 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014): Din acest an, subiectele au fost diferențiate în funcție de profil și filieră. Ministerul Educaţiei a decis diversificarea şi simplificarea subiectelor la Bacalaureat anul acesta, pentru a adapta cerinţele la numărul de ore studiate la materia de examen şi la ce se predă la clasă.

Anul 2016, ministru Mircea Dumitru (7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017): A implementat renunțarea la pragul de 0,5o de sutimi în cazul unei contestații.

Anul 2018, ministru Liviu Pop (29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018): Competentele de comunicare în limba română, într-o limbă străină și cele digitale au fost susținute în februarie, nu cu câteva zile înainte de cele scrise.

Anul 2019, ministru Ecaterina Andronescu: Până în prezent nu s-au stabilit modificări clare ale examenului, însă ministrul a afirmat că va rămâne unul “naţional” pentru acces la universitate, “dar la liceele tehnologice, unde promovarea este mică, să gândim pentru absolvenţii lor un Bac diferenţiat. Cine vrea să se înscrie la unul naţional, dacă se simte în stare promovează Bac-ul naţional, are acces în universitate. Cine nu se simte în stare să susţină un bacalaureat naţional să susţină un bacalaureat tehnologic sau profesional şi să aibă acces doar în şcoala postliceală”, într-un interviu Hotnews.

Amintim că organizațiile de elevi și părinți au atras atenția în nenumărate rânduri asupra asupra lacunelor din sistemul educațional, lipsuri sesizate în rezultatele de la Bac. Cel mai recent exemplu este îndemnul Consiliului Elevilor de a fi date foile goale la simulările examenelor de anul acesta.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.