20 mai 2022, 13:44

Raport CE: Bulgaria și România, cea mai mică speranță de viață din Europa

Un raport al Comisiei Europene arată că Bulgaria și România au cea mai mică speranță de viață din Europa. În România, femeile trăiesc în medie cu opt ani mai mult decât bărbații. Cel mai recent raport de sănătate al Comisiei Europene plasează națiunile din sud-estul Europei pe ultimul loc în ceea ce privește durata generală de viață a cetățenilor lor.

Raportul arată că din cauza bolii Covid-19, românii și bulgarii mor acum și mai tineri decât înainte. Speranța de viață atât în ​​Bulgaria, cât și în România a scăzut cu 1,5 și, respectiv, 1,4 ani în 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, adică dublu față de media europeană de 0,7 ani.

Țările europene cu cea mai mare speranță de viață sunt:

  • Norvegia (83,3 ani)
  • Islanda (83,1 ani)
  • Irlanda (82,8 ani).

 

În România și Bulgaria, vârstele medii sunt de 74,2 ani și respectiv 73,6 ani.

Un vinovat major care scurtează viețile multor bulgari și români este sistemul de sănătate precar. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru prevenire în ambele țări sunt cele mai scăzute din UE, se arată în document. Sistemul de sănătate are resurse insuficiente și are performanțe insuficiente. În ciuda creșterilor recente ale cheltuielilor, finanțarea asistenței medicale pentru asistența medicală primară este, de asemenea, cea mai scăzută dintre țările UE. Slăbiciunea asistenței medicale primare și a prevenției ar putea explica ratele ridicate de mortalitate din România în Bulgaria din cauze atât prevenibile, cât și tratabile.

Asistența medicală din ambele țări a fost în mod constant clasată în ultimii ani ca fiind cea mai proastă din UE, conform Indicelui Euro al Consumatorului de Sănătate. România (661 euro pe locuitor) și Bulgaria (626 euro pe locuitor) cheltuiesc mai puțin pentru sistemul lor medical decât orice altă țară din UE, conform Eurostat, mult în urma unor companii de top precum Luxemburg, Suedia și Danemarca, toate cu peste 5.500 euro cheltuieli pentru sănătate pe locuitor în fiecare an.

O altă problemă identificată de raport este lipsa personalului medical. Pentru România, migraţia personalului medical a contribuit la deficitul de personal medical din ţară, iar numărul de medici şi asistenţi medicali pe cap de locuitor este mult sub media UE. Acest lucru afectează negativ accesul la îngrijire şi măreşte timpul de aşteptare.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol