2 ianuarie 2023, 8:21

„Cărbunele care ne dă frisoane”, un reportaj incomod, la „Dosar România”

Care este adevăratul preţ al cărbunelui oltenesc, plătit de toţi românii… Gabriel Geamănu a ajuns şi vizitat câteva cariere din Gorj. Ne spune întreaga poveste la „Dosar România”, duminică, 23 octombrie, ora 18.00.

Jurnalistul Gabriel Geamănu ne propune, sub genericul „Dosar România”, o investigaţie despre Complexul Energetic Oltenia, un dosar extins cu tot ceea ce înseamnă exploatarea lignitului, exploatare minieră la suprafață: datorii acumultate, problemele sociale, termocentrale care funcționează sub capacitatea normală etc.

Cărbunele oltenesc

„Cărbunele oltenesc a fost, dintotdeauna, binefacere, dar şi blestem. Gorjul a fost un judeţ sărac, până să fie exploatat cărbunele, iar sărac a şi rămas, după restrângerea activităţii miniere. Cu toate acestea, mai există lignit în cariere, unele încă funcţionale, dar şi în cele care au fost închise. Aceste zăcăminte necesare producerii de energie în România au fost mină de aur pentru unii şi prăpăd pentru alţii. În ultimii ani, zeci de ani, Europa s-a pregătit pentru stoparea producţiei de cărbune, deoarece extracţia şi folosirea acestuia pentru producerea curentului electric poluează masiv. Din punct de vedere al protecţiei mediului, emisiile de dioxid de carbon sunt marea problemă a europenilor. Dar războiul din Ucraina, precum şi criza energetică mondială au readus în discuţie exploatarea rezervelor de cărbune. România deţine resurse importante şi poate beneficia de acest avantaj, dar cu ce preţ şi cu ce preţuri?”, se întreabă şi în acelaşi timp expune Gabriel Geamănu situaţia din Gorj.

Explicații

Dumitru Pârvulescu, preşedintele Federaţiei Naţionale din Energie dă unul dintre răspunsuri: „Dintr-un stat preponderent exportator de energie, România a devenit un stat importator. Dacă în 2015 exportam în jur de 1500-2000 MW în bandă, acum îi importăm.”

România nu poate redeschide, de exemplu, carierele de lignit pe care le-a închis (ar însemna costuri foarte mari), ci doar să continue exploatarea în perimetrele existent şi cel mult, să deschidă alte perimetre. Însă, mineritul, dar şi producerea de curent electric poluează masiv. Sunt costuri uriaşe, mai ales că România s-a angajat să respecte normele de mediu şi să demareze decarbonarea. Daniel Burlan, preşedinte Directorat Complexul Energetic Oltenia precizează: „Preţul unui megawatt/ oră produs de Termocentrala Rovinari este de circa 160 de lei, fără certificatele de carbon, iar cu acestea, preţul urcă la 560 de lei”.

România a beneficiat de un miliard de euro, prin planul de restructurare. De pildă, retehnologizarea unor grupuri din cadrul Termocentralei Rovinari a costat sute de milioane de euro. Conducerea Complexului Energetic Oltenia trebuie să aloce bani şi pentru utilaje, dacă vor să deschidă noi fronturi de lucru.

Mediu

Complexul Energetic Oltenia are câteva procese pe rol cu organizaţia de mediu Bankwatch. Activiştii de mediu de la acest ONG au contestat în instanţă acordurile de mediu ale unor cariere din Gorj. Şi Termocentrala Rovinari are procese privind acordul de mediu.

Ioana Ciută, de la organizaţia de mediu Bankwatch România: „Începuseră să apară dovezi privind expunerea la emisii poluante şi afectarea sănătăţii populaţiei, în proximitatea carierelor de lignit şi a Termocentralei de la Rovinari”. „Cariera Roşia, de exemplu, care este cea mai mare, a funcţionat în baza unui Acord de Mediu pentru defrişare care a fost anulat de instanţă”, adaugă Cătălina Rădulescu, avocat Bankwatch.

Jean Popescu, reprezentant al Sindicatului Termocentralei Rovinari: „Aceste ONG-uri sunt trădători de ţară! Este clar că ne vor slugi pentru stăpânii lor care-i plătesc“.

În afară de procesele pe care Complexul Energetic Oltenia le are cu organizaţia de mediu Bankwatch, mai există şi procese cu proprietarii de gospodării, terenuri şi păduri care nu doresc să fie strămutaţi pentru continuarea lucrărilor miniere. În anul 2010 a fost emisă Legea numărul 255 de expropriere pentru cauza de utilitate publică. Complexul Energetic Oltenia a cumpărat peste 80 de proprietăţi, în satul Runcurel din judeţul Gorj, acolo unde extrag lignit două cariere – Jilţ Nord şi Roşiuţa.

Studiu de caz

Kenedy Biţu locuieşte în satul Runcurel, din judeţul Gorj şi descrie traiul lui şi al familiei sale în zonă: „Unii încă se judecă pentru proprietăţile lor cu Complexul Energetic Oltenia. Ne-au oferit între 20 şi 40 de bani pe metru pătrat. Nu mai avem apă, dar avem parte de zgomot, de foarte mult praf, este un coşmar! Fetele mele au mers la psiholog un an de zile. Este aproape imposibil să trăieşti aici.”

Care este situaţia în câteva cariere de exploatare a cărbunelui din Gorj şi cum trăiesc oamenii din partea locului ne spune Gabriel Geamănu duminică, ora 18.00, la TVR 1. Povestea despre adevăratul preţ al cărbunelui oltenesc, plătit de toţi românii, se vede la „Dosar România”, în reportajul „Cărbunele care ne dă frisoane”, realizat de Gabriel Geamănu.

Și în această toamnă, la TVR 1 răsfoim file din „Dosar România”, un dosar ce cuprinde trecutul, prezentul şi, poate, viitorul acestei ţări. Şi de-a lungul episoadelor „Dosar România” din noul sezon, jurnaliştii TVR investighează situaţii uluitoare, poate prea puţin mediatizate, ce ne vor pune pe gânduri, trag semnale de alarmă asupra unor cazuri ce necesită soluţionări, ne spun poveşti tulburătoare, ce merită urmărite. „Dosar România” poate fi vizionat şi luni, de la 22.00 (în reluare), la TVR 1.

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol