23 septembrie 2020, 18:16

Casa Fotbalului românesc

 

Casa Fotbalului românesc

Casa Fotbalului românesc

Ajuns în România încă din anul 1890, fotbalul a devenit cel mai popular sport din țara noastră. De atunci și până în prezent, fotbalul a pus țara noastră pe podiumurile cele mai înalte ale lumii și am reușit să rămânem în istorie pentru momente precum cel din Cupa Campionilor Europeni, din 1986, când profesionalismul și dedicarea lui Helmut Duckadam au făcut înconjurul lumii. Nu ne-am oprit aici, ci am mers mai departe pe drumul deschis de cei care au rămas adevărate simboluri ale sportului românesc, iar România avea să se mândrească din nou cu Gheorghe Hagi, unul dintre cei mai buni mijlocași ofensivi în Europa anilor ’80 și ’90 și cel mai mare fotbalist român din toate timpurile.

Pentru a păstra amintirea celor care au devenit adevărate etaloane de profesionalism ai tuturor tinerilor care visează să ajungă fotbaliști, atât fanii fotbalului, cât și cei care își doresc să afle mai multe despre istoria sportului-rege, pot vizita Casa Fotbalului Românesc.

Un medic stomatolog a adus fotbalul în România 

Povestea fotbalului românesc începe cu mult timp în urmă, mai exact în 1890, odată cu reîntoarcerea în țară a unui român care a plecat să studieze stomatologia în Marea Britanie. Acesta a venit în România atât cu atestatul care îi permitea să profeseze ca medic stomatolog, cât și cu o minge de fotbal. Doctorul avea chiar și regulile jocului notate pe o foaie de hârtie și nu își dorea decât să le împărtășească prietenilor aceste informații. Ceea ce nu a știut nimeni atunci a fost faptul că în timp, fotbalul va deveni cel mai popular și mai iubit sport din România.

Primul meci de fotbal din România s-a desfășurat în București

Prima partidă oficială de fotbal din România a fost disputată pe un teren improvizat din București, în apropiere de Șoseaua Kiseleff. Fotbaliștii erau cu toții muncitori în industria textilă sau petrolieră la Ploiești, Câmpina și București. Meciul a fost urmărit din tribune de mai mulți români care au privit cu mare atenție partida, fiind dornici să învețe toate tainele acestui sport. Cronica acelui meci a fost privită cu interes și de gazetarii de la revista „Din lumea sporturilor“, aceasta devenind un veritabil certificat de naștere pentru fotbalul românesc. Mai târziu, aceeași fotbaliști au fondat „Asociaţia cluburilor de foot-ball din România“.

De atunci, fotbalul a început să fie tratat cu multă seriozitate de tot mai mulți sportivi. Astfel, în anul 1909, în România a fost organizată și prima competiție fotbalistică internă, „ Cupa ASAR” (Asociațiunea Societăților Atletice din România). Aceasta a cuprins trei mari cluburi din acea perioadă, fiind de asemenea și primele echipe oficiale de fotbal din România: Colentina, UnitedPloiești și Olimpia București, cea care a reușit de alt fel să câștige și titlul.

Primul campionat național de fotbal a fost jucat în Divizia A, iar printre cele mai titrate echipe românești din perioada interbelică s-au numărat Venus București, cu opt titluri și Chinezul Timișoara cu șase titluri consecutive.

Clubul Colțea din București, prima echipă de fotbal a elevilor

Jocul de fotbal nu avea să fie ignorat nici de tinerii elevi români, care au reușit să fondeze și prima echipă de juniori din România. Astfel, în iunie 1913, câțiva elevi care învățau la liceul „Sf. Sava“ din București au înființat o echipă de fotbal. Pentru că erau în același timp atât prieteni, cât și vecini, aceștia au numit echipa simplu – „Colțea”, după numele străzii pe care au început să joace pentru prima dată. Izbucnirea Primului Război Mondial a însemnat recrutarea mai multor fotbaliști în Armată, iar activitatea echipei a fost întreruptă.

Cu toate acestea, în momentul reîntâlnirii din 1919, fotbaliștii au sesizat că a fost totuși ceva ce i-a diferențiat de majoritatea soldaților români. Faptul că practicaseră un sport i-a ajutat să suporte mai bine condițiile vitrege din timpul anilor de război.

Povestea clubului sportiv „Colțea” este foarte asemănătoare cu cea a multor echipe de fotbal din București, ale căror nume au fost uitate odată cu trecerea timpului. Însă, se cunosc câteva dintre așa numitele „reguli” după care acestea erau formate: cine deținea o minge de fotbal era proclamat automat „președinte”, orice neînțelegere sau ceartă genera o sciziune și un alt club, iar numărul de 11 membri care să formeze o echipă nu era respectat întotdeauna, așa că echipa ajungea să improvizeze noi tehnici de joc.

Eforturi internaționale pentru construirea Casei Fotbalului românesc

În prezent, Casa Fotbalului Românesc are scopul de a păstra laolaltă toate aceste povești mai puțin cunoscute. Aceasta își are sediul în moderna construcție care adăpostește și sediul Federaţiei Române de Fotbal, amplasată în Sectorul 2 al Capitalei, pe strada Vasile Şerbănică nr. 2, în imediata apropiere a Complexului Sportiv Naţional „Lia Manoliu”.

Clădirea a fost construită după un plan arhitectural bine pus la punct de o echipă de arhitecți condusă de profesorul Emil Barbu Popescu, din care au mai făcut parte și DragoşPerju, Remus Hârşanşi Nemes Karoly. În final, meritele arhitecților au fost recunoscute la nivel național, aceștia fiind premiați pentru realizarea lor în cadrul celei de-a cincea ediţii a Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2002.

Casa Fotbalului românesc

Clădirea este formată din patru etaje și este construită din sticlă şi beton. Construcția are o suprafață utilă de 2 998 mp, cu 38 de birouri, în care activează și toate comisiile Federaţiei Române de Fotbal.

Are în componența sa trei săli: Sala „Nicolae Dobrin”, cu 310 locuri pe scaune cu pupitru, o instalaţie performantă pentru traducere simultană, instalaţie audio ce cuprinde un microfon fix şi 4-6 microfoane mobile, aparatură pentru proiecţie video şi 12 locuri la prezidiu; Sala „Tribuna”, cu 100 locuri pe scaune mobile şi Sala „Ioan Chirilă”, cu 60 de locuri, folosită pentru conferințe de presă.

Este de remarcat și faptul că întreaga clădire a fost ridicată în numai 10 luni, iar costurile totale au fost estimate la suma de 1,6 milioane dolari. La construirea acesteia a participat și FederaţiaInternaţională de Fotbal (FIFA), care a decis să doneze suma de 400 000 de dolari, dar și Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), care a contribuit cu suma de 100 000 de dolari.

Cine a participat la deschiderea Casei Fotbalului românesc

Casa Fotbalului Românesc a fost inaugurată cu mare fast pe 22 august 2002, iar la eveniment au fost prezenți oaspeți pe măsură precum Joseph Blatter, preşedintele FIFA, Joao Havelange, preşedintele de onoare al FIFA, Lennart Johansson, preşedintele UEFA – aceştia împreună cu preşedintele FRF dezvelind placa comemorativă şi tăind panglica inaugurală. Nu au putut lipsi nici ministrul Tineretului și Sportului de la acea vreme, Georgiu Gingăraş, preşedintele Comitetului Olimpic Român, Ion Ţiriac, Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, dar și mari personalități ale sportului românesc precum Ivan Patzaichin, Gică Hagi, Ilie Balaci, Cornel Dinu, Florea Dumitrache, Helmut Duckadam, Nicolae Dobrin.

Casa Fotbalului românesc

Sursa foto: editiadedimineata

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.