1. Catedrala Mântuirii Neamului una dintre cele mai controversate edificii din țara noastră este inaugurată astăzi. Încă de la auzul primelor inițiative de construire al acestui lăcaș de cult, opinia publică românească s-a împărțit în două tabere, unii au susținut în nenumărate rânduri acest proiect, iar alții l-au contestat pe deplin. Însă, se poate spune că dorința ridicării unei Catedrale impunătoare nu este recentă, ci această idee a fost avansată încă din primul deceniu al perioadei interbelice. 

Această problemă care viza construirea unei biserici grandioase în București, care să simbolizeze întreaga Biserica Ortodoxă Română şi afirmarea identităţii naţionale, s-a pus imediat după dobândirea independenţei de stat, în urma războiului din 1877-1878.  Fondul pe care s-a consolidat această necesitate a fost reprezentat de faptul că nicio altă biserică din oraș nu era atât de încăpătoare pentru a primi toți credincioșii care doreau să participe la slujbele religioase.

Mai mult decât atât, se mai poate spune și faptul că tranformarea Catedralei în simbol național, nu este o idee pur românească, deoarece în secolul XIX mai multe țări europene au construit diverse astfel de monumente culturale pentru afirmarea identităţii naţionale.

Interesul reapare după Marea Unire din 1918, dar şi după înfiinţarea Patriarhiei Române, la 4 februarie 1925. De această dată, problema înălţării unei catedrale naţionale la Bucureşti s-a pus cu şi mai multă tărie. Ea trebuia să simbolizeze unitatea naţională a românilor, “de neam şi de credinţă. Demersul a aparţinut, mitropolitului primat (apoi patriarhului) Miron Cristea, care a readus în discuţie problema construirii catedralei.

În anul 1927, când, Miron Cristea, devenit între timp înalt Regent, a dat startul demersurilor prin care a solicitat în mod oficial Primăriei Capitalei să ofere un loc potrivit pentru noua catedrală. Prin alegerea şi sfinţirea locului noii catedrale se realizase, în sfârşit, un mic început, se făcuse ceva concret spre împlinirea acestei vechi dorinţe a Bisericii, mereu amânată. Din nefericire însă, criza economică ce se abătuse asupra ţării a dăinuit şi în anii următori, iar cel de-al Doilea Război Mondial, apoi dictatura comunistă au întârziat zidirea unei catedrale monumentale în Bucureşti.

Pași noi dar siguri spre împlinirea unui ideal

După 1990, proiectul Catedralei a fost readus în actualitate de vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, atât spre cinstirea jertfei înaintaşilor pentru credinţă şi unitatea neamului, cât şi a jertfei pentru obţinerea libertăţii de sub comunism şi ateism, menționează catedralaneamului.ro.  De aici până la realizarea propriu-zisă a proiectului mult discutat, au mai durat mai bine de 20 de ani.

La sfârşitul anului 2001 a fost stabilit un nou amplasament pe axul Bulevardului Unirii la intersecţia străzilor Mircea Vodă şi Nerva Traian. Terenul în suprafaţă de 41.170 mp a fost transmis în administrarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, prin hotărârea de guvern 1219/27 noiembrie 2001.

Apoi, la 25 martie 2002 a fost lansat un „concurs de soluţii de arhitectură” pentru Ansamblul „Catedrala Patriarhală”. Juriul a apreciat, la 16 octombrie 2002, că din cele trei proiecte, cel elaborat sub conducerea profesorului arhitect Augustin Ioan „a reuşit să răspundă cel mai elocvent temei-program şi recomandărilor formulate de juriu în prima etapă a concursului: funcţionalitatea liturgică, relaţia cu contextul urban, îmbinarea tradiţiei cu modernitatea”, acordându-i-se, astfel, premiul I.

Câți bani au fost investiți până acum

Pentru realizarea Catedralei Mântuirii Neamului s-au cheltuit până acum 110 milioane de euro, însă construcția este abia la „roșu”. Tencuielile și finisajele interioare vor mai necesita alocări bugetare sau sponsorizări. Circa 75% din sumele alocate reprezintă fonduri publice de la Guvern și primăriile din București, spun reprezentanții Patriarhiei Române, care au precizat că nu știu câți bani vor fi necesari pentru finalizarea întregului edificiu.

În momentul de față, catedrala mai dispune de circa 104 milioane de lei, bani alocați de Executiv în luna octombrie care vor fi folosiți pentru finalizarea structurii de rezistență a catedralei, amplasarea ușilor și ferestrelor, finalizarea acoperișului, amplasarea crucilor și amenajarea spațiului liturgic exterior.

 

---