Președintele chinez Xi Jinping pare a fi adoptat o poziție reconciliantă în cadrul convorbiri cu președintele american. El i-a spus vineri omologului său că aceste conflicte și confruntări nu sunt în interesul nimănui.

„Criza din Ucraina este ceva ce nu vrem să vedem”, a spus Xi.

Xi a spus că atât China cât și Statele Unite trebuie să îndrume relațiile bilaterale pe drumul cel bun și că ambele părți ar trebui, de asemenea, să își asume responsabilitățile internaționale cuvenite și să depună eforturi pentru pacea mondială.

Conversația dintre cei doi lideri a durat aproximativ două ore.

Interpretarea CNN

CNN enumeră 5 motive pentru care discuția dintre Biden și Xi Jinping nu este doar un alt apel telefonic în demersurile diplomatice făcute în contextul invaziei din Ucraina:

1. Discuția vine într-un moment critic al războiului Rusia-Ucraina: potrivit oficialilor americani, China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei, care a solicitat-o pentru că armata sa suferă pierderi majore în Ucraina. Dacă China va fi de acord, ar putea să-și strice relația cu Occidentul pentru decenii viitoare.
2. China ar putea oferi Rusiei sprijin: Biden speră să-i explice lui Xi Jinping dezavantajele unui astfel de demers în favoarea Rusiei, fie prin asistență militară, fie financiară.
3. SUA trebuie să gestioneze un eventual parteneriat cu „sânge rece”: chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, oficialii americani priveau cu prudență apropierea între liderul rus Vladimir Putin și Xi Jinping. Directorul CIA, Bill Burns, declara săptămâna trecută că parteneriatul are rădăcini într-o „mulțime de motive”. De atunci, parteneriatul fără limite a fost testat, în timp ce Xi cântărește cum să reacționeze în războiul Rusiei din Ucraina.
4. Aliații americani din Asia: Taiwan, insula autonomă revendicată de China. Beijingul a intensificat recent zborurile militare în apropierea insulei și a avertizat împotriva sprijinului american.
5. Biden și Xi au viziuni foarte diferite: înainte de conflictul din Ucraina, Biden părea să își dorească să reorienteze politica externă americană spre Asia, unde vede competiția dintre SUA și China drept o provocare definitorie a secolului următor.