Tehnologiile pe bază de inteligență artificială avansează rapid, iar cererea pentru acestea este în creștere în întreaga lume. Odată cu această cerere, crește și nevoia de energie electrică necesară pentru antrenarea și funcționarea sistemelor de IA.

Impactul  exact pe care IA îl va avea asupra crizei climatice este greu de calculat în prezent, pentru că diferite tipuri de sisteme pe bază de inteligență artificială necesită cantități diferite de putere de calcul.

Spre exemplu, dezvoltarea ChatGPT-3 a produs echivalentul a aproximativ 500 de tone de dioxid de carbon, însă modelele mai simple produc emisii minime. În alte cazuri, se estimează că impactul IA va fi determinat de scopurile pentru care tehnologia va fi folosită, nu neapărat din costul antrenării unui sistem.

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts a arătat că antrenarea unui sistem IA echivalează cu aproximativ 300 de zboruri dus-întors între New York și San Francisco, de aproape 5 ori mai mult decât emisiile pe durata de viață ale unei mașini medii.

Mai mult, până în 2040, se estimează că emisiile din industria tehnologiei informației și comunicațiilor vor ajunge la 14% din emisiile globale, majoritatea acestor emisii provenind din infrastructură, în special centrele de date și rețelele de comunicații.

În prezent, domeniul dezvoltării și utilizării IA este marcat de o lipsă de transparență și responsabilitate în ceea ce privește impactul său asupra mediului. Evaluarea precisă a amprentei de carbon sau a impactului asupra mediului este îngreunată de dezvoltatorii care nu furnizează date precise cu privire la consumul de energie necesar în antrenarea și utilizarea modelelor pe bază de IA.

Pentru a rezolva acest lucru sunt necesare proceduri și legi mai transparente care vor permite colaborarea între organizații, mediul academic, cercetători și factorii de decizie și vor asigura utilizarea IA în conformitate cu preocupările de mediu.