7 iunie 2022, 23:16

Ce înseamnă să fii copil sau adolescent și să te trezești refugiat peste noapte. Despre ucrainenii care învață în școli din România

Sute de copii și adolescenți au devenit peste noapte refugiați într-o țară pe care, cel mai probabil, nici măcar nu o vizitaseră înainte: România. Aveau rostul lor, asemenea părinților, bunicilor, prietenilor, rudelor, cunoscuților lor, la ei acasă, în Ucraina. Din 24 februarie viața le-a fost dată peste cap, s-au trezit într-o altă realitate, pentru că la Moscova li se cocea altă soartă.

Ei sunt copiii Ucrainei invadate, iar unii dintre ei au ajuns în România. Și, cumva, trebuie să își continue viața, trebuie să trăiască, să crească, să învețe și să spere că într-o bună zi vor reveni în țara lor, care va renaște din propria cenușă.

Inevitabil, valul de refugiați din Ucraina va pune presiune și pe sistemul nostru de învățământ. 30.000 de copii ucraineni sunt în acest moment în România. Din păcate, doar aproximativ 400 sunt deocamdată înscriși la școlile și grădinițele din țară.

Autoritățile au în plan să angajeze profesori din Ucraina și să organizeze clase pentru elevii ucraineni.

Peste 250 de elevi din Ucraina au fugit din calea războiului alături de mamele şi profesoarele lor din Odessa, iar acum vor să continue procesul educativ. În limba lor, şi cu aceiaşi profesori. Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Capitală le-a devenit noua şcoală pentru perioada următoare.

Unii au 5 ani și trăiesc cu impresia că România e doar o vacanță lungă. Alții sunt mai mari, au 7, 9 sau 11 ani. Ei au auzit și au văzut războiul; mai rău, l-au trăit în subsoluri, zile în șir. Unii nu vorbesc despre ce simt, alții spun că le e frică. Câțiva povestesc că le-au fost distruse casele, dar că tații le-au promis că vor construi altele la loc.

”La una dintre orele de curs, copiii au auzit sunetul unui elicopter, probabil al SMURD, care survola liceul. La auzul acelui sunet, toți copiii s-au băgat sub bănci. Aceste lucruri probabil că vor fi scoase cu greu din mintea copiilor, în timp probabil că vor exista traume cu care va trebui să lucrăm ușor, ușor și peste care probabil că vor trece”, spune Ștefan Leonescu, manager de proiect la JRS România, invitatul lui Lucian Mîndruță la emisiunea ”Ediția de dimineață” de duminică, de la 10:30, la Digi24.

Jesuit Refugee Service România (JSR România), în calitatea să de asociație cu caracter umanitar, neguvernamentală, independentă, non-profit, apolitică, democratică, are drept scop apărarea, susținerea și promovarea drepturilor fundamentale ale omului, în special ale refugiaților.

JSR România contribuie, printre altele, la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, a persoanelor aflate în situații vulnerabile precum copii și tineri, precum și la educarea tinerilor prin programe de voluntariat.

E nevoie și de spații, precum cele opt clase primite de la Ministerul Educației; e nevoie și de resurse, tablete, laptopuri, videoproiector, caiete, plastilină și toate cele primite de la ONG-uri și donatori, dar cea mai importantă investiție o reprezintă salariile celor care se dedică acestor copii. Profesorii au lucrat voluntar, pentru că nu pot fi înscriși în sistemul de învățământ românesc. În prima lună au făcut apel la donații și s-a încropit o formă de plată pentru luna aprilie.

JRS România (Jesuit Refugee Service), împreună cu Plan International, au decis să ajute să le fie plătite salariile pentru următoarele luni. Sunt angajați 23 profesori nu doar în București, ci și în Constanța, Galați și probabil că se va merge și spre Brăila și Tulcea. Iar, în câteva zile, vor angaja alți profesori ucraineni, în total fiind vizați 60 de profesori ucraineni.

Despre avatarurile adaptării la o nouă viață, într-o țară străină, despre viața de refugiat, despre ajutor și despre empatie, în dialogul dintre Lucian Mîndruță și Ștefan Leonescu.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol