Dezbaterile privind structura și conținutul programelor școlare la Limba și literatura română și istorie s-au intensificat în ultimele luni, pe fondul unor inițiative ale Ministerului Educației și al reacțiilor ferme venite din partea profesorilor, organizațiilor culturale și instituțiilor academice. Numeroase voci cer revizuirea profundă a modului în care sunt predate aceste discipline esențiale, considerând că actualele propuneri nu răspund nevoilor reale ale elevilor și nici rolului pe care aceste materii ar trebui să îl aibă în formarea lor civică și culturală.

Controversa a pornit de la proiectul noii programe la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, lansat în dezbatere publică în noiembrie 2025. Documentul propune trecerea de la un model tematic la unul diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii. Criticile nu au întârziat să apară: peste 2.500 de semnatari, printre care cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori, au cerut Ministerului rescrierea programei, argumentând că selecția textelor și structura generală sunt inadecvate.

Editura Nemira, care a lansat o petiție publică prin care cere o regândire a actualei propuneri de curriculum la limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Inițiatorii critică structura și selecția textelor propuse, pe care o consideră incoerentă, neechilibrată și neadaptată la realitățile lumii literare contemporane și la așteptările elevilor.

„După parcurgerea integrală a listei de lecturi, cei cinci «elevi» A.I. au răspuns la o serie de întrebări, într-un interviu generat într-un mediu controlat. Experimentul urmărește impactul pe care această programă îl poate avea asupra plăcerii de a citi, relevanței lecturii, alfabetizării funcționale și gândirii critice”, se arată în comunicatul editurii.

De la Roald Dahl la Ion Neculce: incoerențe în selecția operelor

Criticile referitoare la propunerea inițială de programă de română vin și din mediul profesorilor și experților în educație literară. Un articol amplu publicat de Școala9 argumentează că lista de autori și texte propusă nu are o logică clară și nu construiește o traiectorie coerentă de învățare. Exemplul dat este reprezentativ: alături de texte clasice românești semnificative (cum ar fi fragmente din opera lui Ion Neculce), curriculumul include și lucrări ale autorilor străini contemporani, precum Roald Dahl, fără a explica criteriile de selecție sau sensul pedagogic al acestei combinații.

Profesorii citați în articol susțin că elevii ar trebui expuși în mod progresiv la lecturi care să le dezvolte capacitatea de a interpreta texte literare de complexitate crescută, să le ofere instrumente critice și să le fundamenteze înțelegerile culturale. În schimb, o listă care pare aruncată la întâmplare, fără legături tematice sau istorice clare, riscă să transforme materia într-o colecție de texte disparate, greu de integrat în gândirea elevilor.

Un punct deosebit de criticat este prezența extrem de redusă a autorilor femei în programa propusă.Multe dintre listele de lecturi nu includ nicio autoare, ceea ce creează un dezechilibru major în reprezentarea perspectivelor literare. Faptul că lista actuală omiet sau marginalizează vocile feminine este o pierdere de oportunitate educațională și culturală.

Mai mult, peste 2.500 de semnatari (inclusiv cercetători ai Academiei Române, scriitori și profesori) au semnat o petiție adresată Ministerului Educației prin care cer o rescriere profundă a programelor de română. Ei avertizează că structura actuală riscă să reducă materia la o simplă „compilație de texte”, fără coerență didactică și fără un echilibru sănătos între tradiție și modernitate.

Probleme în noua programă de istorie

Similar, Societatea de Științe Istorice din România (SȘIR) și alte organizații au atras atenția asupra disciplinei istorie, reclamând că planurile-cadru recente pentru clasa a IX-a acordă prea puțin spațiu unei prelegeri consistente a trecutului românesc și universal, ceea ce ar periclita dezvoltarea gândirii critice și înțelegerea contextului global de către elevi, informează Historia.

SȘIR susține că procesul de elaborare a programei a fost grăbit, cu termene strânse care contrazic importanța profundă a acestei discipline în educație. Potrivit Societății, consultarea publică, lansată doar pentru clasa a IX-a, este insuficientă și neadecvată pentru un model curricular ce vizează dezvoltarea de competențe pe termen lung.

Conform comunicatului, există aproape 200 de puncte de ambiguitate sau inadecvare în draftul actual al programei. Ei atrag atenția că varianta propusă reflectă o viziune politicizată și europocentrică, centrată pe perspectivele occidentale ale istoriei, punând în umbră alte spații geografice și culturale.

Mai mult, SȘIR consideră că programa este dominată de o istorie „masculină”: în ciuda faptului că femeile au fost de-a lungul timpului la paritate numerică în diverse epoci și contexte, în programa actuală apar doar două personaje feminine, ceea ce reflectă un dezechilibru semnificativ în reprezentarea istorică.

Miza pe termen lung

Predarea neadecvată a limbii române și a istoriei nu afectează doar competențele școlare, ci și capacitatea elevilor de a gândi critic, de a interpreta informația și de a participa responsabil la viața civică. Într-o eră a dezinformării, unde limba și contextul istoric sunt esențiale pentru discernământ, actualizarea acestor programe devine o problemă de interes public major.

Pe măsură ce discuțiile continuă, rămâne de văzut dacă Ministerul Educației va regândi fundamental programa școlară sau va adopta doar modificări cosmetice, însă mobilizarea largă indică faptul că o simplă actualizare nu va fi suficientă pentru a satisface așteptările societății pentru o educație solidă, coerentă și relevantă secolului XXI.