Expunerea țărilor central-europene și a Greciei la gazele naturale rusești este analizată de UBS, datele casei elvețiene de investiții arătând că aceste țări se află într-o poziție relativ mai bună în cazul în care Moscova ar decide să închidă complet robinetul.

După cum arată datele pentru 2020 compilate de UBS, citate de MoneyReview, Ungaria are cea mai mare dependență de gazele importate din Rusia. În special, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern de energie.

A doua cea mai dependentă țară este Republica Cehă, unde 18% din necesarul de energie este acoperit prin importuri de gaze rusești.

Țări favorizate

În celelalte țări analizate, expunerea este mai mică: România, Polonia și Grecia își acoperă doar 7-9% din necesarul de energie din gazul rusesc. „Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul rusesc”, notează analiștii UBS. De fapt, Polonia a încetat să mai primească direct gaz rusesc de la sfârșitul lunii aprilie.

În plus, Polonia și Grecia sunt cele două țări care au terminale plutitoare de GNL și care au primit deja GNL din SUA și Qatar.

UBS subliniază dependența ridicată de hidrocarburi solide în mixul energetic al Poloniei și al Republicii Cehe (30-40%), având în vedere rolul cărbunelui.

Republica Cehă și Ungaria au cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia își acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere. Țara în care energia regenerabilă joacă cel mai important rol este România (19%).

Consum casnic vs sectoare comerciale

În ceea ce privește expunerea sectorială, gospodăriile au cel mai mic rol în consumul de gaze (în raport cu consumul total) în Grecia (30%) și cel mai mare în Ungaria (aproape 50%).

Sectorul comercial și serviciile publice sunt, de asemenea, consumatori importanți de gaze: 20% din totalul gazelor consumate în Republica Cehă sunt destinate acestor sectoare, în timp ce în Grecia și Polonia se înregistrează cea mai mică expunere, de aproximativ 10%.

Dintre industrii, industria chimică și petrochimică utilizează cel mai mult gaz, ca procent din consumul total, variind de la 7% în Republica Cehă la 28% în Grecia.

De asemenea, sectoarele mineritului nemetalic, al produselor alimentare, al băuturilor și tutunului și al producției de fier și oțel înregistrează un consum ridicat de gaze.

După cum notează UBS, industria este responsabilă pentru 23,5% din valoarea adăugată creată în cele patru țări din Europa Centrală și pentru 16,5% în Grecia.

Întrucât Grecia importă toate gazele naturale pe care le consumă, UBS estimează că ponderea gazelor importate în mixul energetic total este de 22%.

Importuri

Ponderea gazului rusesc în totalul importurilor este de aproximativ 40%, în timp ce în UE în ansamblu este de 45%, iar în Germania de 65%.

De altfel, un studiu al FMI care încearcă să cuantifice impactul potențial al închiderii robinetului de către Rusia arată că acesta este mai mare în Ungaria și Cehia, dar mult mai mic în Polonia, România și Grecia, aceste țări fiind expuse doar indirect, prin lovitura dată partenerilor săi comerciali.

---