În martie 2020, România debloca 25 de milioane de lei pentru a finanța proiecte de cercetare privind combaterea epidemiei de SARS-CoV-2. Au participat aproape 300 de proiecte și au câștigat și au fost finanțate 16. Cea mai mare sumă obținută de un proiect a fost de 3,5 milioane de lei, propus de Virgil Păunescu, director OncoGen Timișoara, pentru dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19.

În același timp, în Ungaria, din bugetul Oficiului Național pentru Cercetare Dezvoltare și Inovație s-a deschis o direcție de cercetare similară, iar bugetul oferit a fost în jur de 11 milioane de euro. S-au finanțat, în prima tranșă, 27 de proiecte, beneficiare fiind proiecte între universități sau instituții academice și firme de dezvoltare de fabrici de medicamente sau aparatură destinată sănătății.

La noi, zece dintre proiectele finanțate s-au încheiat în 2020. Până acum, nu se știe despre contractarea vreunui produs pentru producția de serie sau folosirea în scop terapeutic pe scară largă a vreunui rezultat final.

Dintre proiectele câștigătoare:

• unele se referă la soluții de gestionare și monitorizare a pandemiei;
• altele la studiul tulpinilor pe regiunile României;
• altele la mijloace de decontaminare și protecția populației;
• dar și unele care s-au angajat la evaluare și propunere de tratamente sau dezvoltarea de vaccinuri.

 

Prototipuri, prototipuri

Un proiect coordonat de Institutul de Științe Spațiale a avut ca temă crearea de dispozitive de decontaminare împotriva virusului SARS-CoV-2 (UV, microunde, raze X, biochimice, nanoparticule, altele) și a primit 1,2 milioane de lei. A fost realizat de un consorțiu de institute și de Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iaşi.

Au fost realizate prototipurile:

• a două tipuri de dispozitive de decontaminare pe bază de soluții de nanoparticule pentru decontaminarea suprafețelor;
• a două tipuri de dispozitive de decontaminare pe baza de radiație UV pentru decontaminarea suprafețelor și aerului din încăperi închise și semideschise;
• a unui dispozitiv de decontaminare pe bază de microunde pentru decontaminarea aerului din încăperi închise și semideschise.

 

Aceste prototipuri au fost testate în mediu relevant (spitalicesc) pentru eficiența antibactericidă și antivirală. De asemenea, acolo unde a fost necesar, adică în cazul soluțiilor de decontaminare pe bază de nanoparticule, au fost începute formalitățile de omologare. Însă realizarea lor pe scară largă revine entităților industriale care pot prelua aceste rezultate pentru a le produce și comercializa, lucru care până acum nu s-a întâmplat.

Un alt proiect finalizat, realizat anul trecut și cu produse aflate în stadiul de omologare și avizare, este cel coordonat de Universitatea de Medicină din București: dezvoltarea de soluții inovative pentru protecția personalului (expus profesional) și a populației împotriva contaminării cu virusul SARS-CoV-2, care a primit un buget de 1,2 milioane de lei. Au fost realizate și omologate o instalație și o tehnologie pentru impregnarea cu nanoparticule de oxizi de cupru și de zinc a materialelor textile cu conținut de minim 35% bumbac. Materiale pot fi folosite pentru confecționarea de măști, de echipamente medicale (halate, bonete, combinezoane) sau de lenjerie de spital.

Unde e vaccinul românesc?

Singurul proiect care a câștigat finanțare cu tema „Dezvoltarea de noi tehnologii, medicamente și vaccinuri pentru prevenirea SARS-CoV-2” este și cel mai controversat, iar finalizarea lui este prevăzută pentru august 2021. Recent, unii au luat poziție față de acest proiect și de impactul său public, fiind considerat de unii o ratare a unui succes care ar fi putut avea loc, dacă statul român ar fi oferit mai mulți bani pentru această cercetare.

Din cei 700.000 de euro primiți de OncoGen împreună cu Institutul Cantacuzino, o parte sunt folosiți pentru testele pe șoareci, pentru a determina toxicitatea vaccinului. Aceste teste nu au valoare la dosarul vaccinului, fiindcă testele acceptate se fac pe animale modificate genetic.

Pandemia de COVID-19 a adus în atenția tuturor, o dată în plus, nevoia reformării atât a sistemului de sănătate, cât și a celui educațional. Ar fi binevenită găsirea unor soluții pentru gestionarea situațiilor de urgență și investiția susținută în proiecte de cercetare și inovare, spun cercetătorii acum.

---