Anul școlar 2023 – 2024 a început sub auspiciile noilor legi ale educației.

Printre cele mai importante modificări se numără apariția unor noi evaluări obligatorii la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, la materiile “limbă și comunicare” și “matematică și științe”, apare portofoliul personal educațional, ce va conține toate diplomele sau certificatele obținute de un elev și care va fi folosit la monitorizarea evoluției acestuia.

De asemenea, liceele vor putea organiza concursuri de admitere în clasa a IX-a, cu condiția ca locurile ocupate să nu depășească 50% din numărul total de locuri.

Potrivit noii legi a învățământului preuniversitar, cei ce vor să ocupe funcții didactice de predare trebuie să îndeplinească niște condiții minime de studii.

Urmează să apară metodologii, regulamente și alte acte normative pentru punerea în aplicare a noilor legi, până atunci se aplică regulile aflate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.

Cheia transformării sistemului de educație este profesorul din sala de clasă

În principiu, modificările aduse legilor educației nu vor aduce schimbări majore peste noapte, pentru că aceste schimbări trebuie să pornească din interiorul sistemului, de la relația autorități – profesori – părinți, susțin specialiștii.

“Din păcate sunt foarte dezamăgit, deși toată lumea știe ce trebuie să facă, nu reușim să venim cu niște modificări, să punem în practică ceea ce ar trebui, astfel încât sistemul să fie schimbat. Schimbăm doar de dragul schimbării, nu reușim sa facem o reformă reală în sistemul educațional. Această schimbare trebuie să vină de la fiecare dintre noi, ca societate în ansamblu – familie, profesori, politiceni, politici publice. Deși de anul acesta avem o legislație care, teoretic, e ancorată în realitățile europene, legea nu predă la clasă, nu legea interacționează cu elevul”, a spus Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților, la emisiunea Serviciul de noapte de la Radio România Actualități.

Cheia transformării sistemului de educație ar trebui să fie profesorul, este de părere lector univ. Daniela Vișoianu, expert în educație, cea care cunoaște îndeaproape sistemul.

“Cheia de boltă a sistemului de educație și a transformării este profesorul din sala de clasă. Nicio lege, niciun ministru nu poate să monitorizeze profesorul cum își face treaba în fiecare zi, la fiecare oră. E vorba despre o alegere personală a fiecărui cadru didactic. Să fim serioși. N-aș spune că e numai despre vocație. E greu să găsești 220.000 de angajați care toți au vocație pentru această carieră. M-aș uita la cei cu vocație ca să fie mentori în sistem, să fie în poziții care inspiră în cancelarii, să modeleze procese. E vorba despre cât de bine ești antrenat să faci o anumită profesie, cât de bine ai făcut școala și formarea inițială și ce contexte de practică ai avut”. Lector univ. Daniela Vișoianu.

Sistemul plătește prețul subfinanțării din ultimii 30 de ani

Problema subfinanțării sistemului educațional este veche și s-a rostogolit ani în șir cu repercusiuni asupra calității actului educațional.

Este nevoie de investiții, de creșterea rolului comunității și de o atenție mai mare la cum se cheltuie banii din educație.

“Sistemul plătește prețul subfinanțării din ultimii 30 de ani. Ne trebuie infrastructură nouă, profesori bine pregătiți și bine plătiți, o investiție sistemică mai mare pe două direcții: infrastructura și formarea profesorilor. Am să revin la răspunsul premierului (Marcel Ciolacu n.r.), care a fost întrebat ce facem cu cele 200 de școli care nu au grupuri sanitare, iar primul ministru a răspuns: ‘cred că e momentul ca în România să existe și o reforma administrativă’. Poate părea un răspuns care nu are legătură cu întrebarea, dar are o mare legătură. Este vorba despre cât de puternică e comunitatea, astfel încât să susțină o școală puternică și să aibă grijă de copiii din comunitate. Ar trebui să ne uităm la cum se duc banii în educație, pentru că numărul de copii nu a crescut în România. Din calculele mele, odată cu bursele de merit care se dau în acest an, adică orice copil care se află în prima treime din clasă ia bursă de merit, și se poate ajunge și la 70 la sută din copiii dintr-o clasă, dacă au peste 9,50, această finanțare cu transportul, cu programul de masă este una consistentă. Probabil că finanțarea pentru un elev va ajunge la 2000 de euro, ceea ce e aproape o dublare a finanțării, care duce într-o direcție de dezvoltare a României”, spune Daniela Vișoianu.

Rezultatele nu țin exclusiv de finanțare, ci și de schimbarea mentalității la nivel de societate, de familie, de profesori.

“Nu se văd rezultate pentru că nu restructurăm și procesele. Părinții care s-au născut după Revoluție au avut niște dificultăți în a înțelege care e rolul părintelui, pentru că sistemul de educație venea într-o tendință post-comunistă, familiile nu înțelegeau că au un rol în educația copiilor lor. Dar mă aștept ca pe măsură ce se schimbă generațiile de părinți, aceștia să înțeleagă mult mai clar ce îi așteaptă de la școală, iar tipul de parteneriat pe care ei îl construiesc cu profesorii și cu autoritatea publică locală să fie mult mai consistent. Mă aștept să se schimbe generația de părinți, să apară o dinamică specială, există o estimare că un număr mare de profesori se vor pensiona în următoarea perioadă de timp. Mă aștept sa avem o discuție despre deficitul de profesori de științe și de matematică, ceea ce poate fi în beneficiul sistemului”, crede Vișoianu.

Învățământul dual, o șansă pentru integrarea pe piața muncii

Din punctul de vedere al Federației Naționale a Părinților, câștigurile aduse de noile legi ale educației se referă în principal la incluziune și învățământul dual.

“Învățământul dual ar trebui sa joace un rol primordial în actualul sistem și la nivel de politici publice, la modul în care noi vrem ca acești elevi care își finalizează studiile, fie că vorbim de liceu, fie că vorbim de facultate, să se poată integra pe piața muncii. Sunt diferențe foarte mari și cei care rămân în partea de liceu trebuie să se poată angaja pe piața muncii, dar ține foarte mult de ceea ce livrează școala, liceul. Referitor la tot ceea ce înseamnă curriculum, planuri-cadru, întotdeauna am spus că ultimii doi ani de liceu ar trebui să-i lase pe acești elevi să se pregătească pe profilul absolventului și pe ceea ce își dorește el în etapa următoare. Numai că avem în continuare 14-15 materii, copiii sunt pur și simplu bulversați de atâta teorie. Ar trebui să trecem la partea de practică, astfel încât să te pregătești intens pentru ceea ce vrei sau la ceea ce aspiri după ce termini. Dar va fi o bătălie cruntă pe aceste planuri-cadru. Cred că nu au apărut până acum, nu pentru că Ministerul Educației nu ar fi fost în stare să facă aceste planuri-cadru, ci pentru că interesele sunt mult prea mari”, spune Iulian Cristache.

Atât elevii, cât și părinții ar trebui să acorde mai multă atenție învățământului tehnologic în care elevul, pe lângă faptul că se pregătește pentru o meserie, beneficiază și de sprijin social consistent, fiind singurul tip de învățământ în care acesta poate cumula trei burse.

“Cred că tranziția spre dual trebuie să se facă etapizat, în ani, tot învățământul de pe ruta tehnologică ar trebui să devină dual în 5-6 ani de acum încolo. Este interesant și, în plus, recomandarea pentru părinți este să înceapă să se uite la această rută din ce în ce mai bine și cu atenție pentru că beneficiază de un sprijin social consistent. Apropo de burse, este singura situație în care poți să cumulezi trei tipuri de burse – bursa tehnologică, bursa socială și bursă de merit pentru primii 30% din clasă și mai ai avantajul că la finalul liceului sau absolvirii școlii știi că te poți angaja. Din punct de vedere al legii sunt multe lucruri îndeplinite, inclusiv continuitatea de învățământ dual de la nivelul de calificare trei-patru și după aceea, un fel de preuniversitar cum era pe timpuri, doi ani, o licență care se poate face în sistem dual, tot așa 50% practică, 50% teorie cu recuperare. Practic, asociezi în permanență și posibilitatea de a avea un loc de muncă, de a fi ocupat sau de a face practică cu completarea teoretică de care ai nevoie ca să poți să urci în carieră“, a punctat Daniela Vișoianu.

În ceea ce privește deciziile sau propunerile privind întărirea disciplinei prin introducerea uniformelor sau măsuri administrative, părinții își pot face vocea auzită în cadrul consiliilor de administrație ale școlilor.

“Nu-i oprește nimeni pe părinți sa intervină la nivelul unității de învățământ pentru soluții privind disciplina, uniformele sau alte lucruri”, a conchis Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților.

Video: Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 11/12 septembri 2023

---