Cine ar fi crezut că Regele Ferdinand poate fi personajul cheie al unui conflict amoros de proporții care s-a lăsat în final și cu o „păruială”? Datele istorice ne spun că binecunoscutele note de jurnal ale Reginei Maria au declanșat un conflict între fostele iubite ale Regelui Ferdinad și că acestea nu au ezitat să își arate nemulțumirea față de celelalte pretendete ale atenției acestuia, chiar dacă la acel moment erau trecute de prima tinerețe, scrie Historia.ro. 

Potrivit relatărilor, Regele Ferdinand I nu a fost prezentat niciodată asemenea fiului său Carol al II-lea, excentric și fermecător, ci mai degrabă, având o personalitate ternă, o fire retrasă și timidă. Cu toate acestea, a reușit să atragă în jurul său unele dintre cele mai cunoscute treu femei ale României timpului său, printre care Elena Văcărescu, cu care s-a iubit în timpul în care era prințul moștenitor al regatului, relație care a avut un final nefericit, Maria Alexandra de Edinburgh, care a devenit în final Regina Maria a României și alături de care a reușit să ducă la îndeplinire înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, și nu în cele din urmă, Martha Bibescu, una dintre cele mai flamboaiante personalități ale perioadei interbelice care a fost vrăjită mai mult de mirajul puterii.

Totul are un preț

În literatura istorică sunt relatate diferit cele trei relații ale Regelui Ferdinand I. Competiția spre tronul regatului a fost câștigată, desigur, de Maria, care a devenit soția acestuia și a fost încoronată apoi ca Regină a României Mari, toate acestea însă plătind un preț mai mare decât se aștepta. Acela că nu se va putea bucura de atenția și dragostea necondiționată a soțului ei, care, mai presus de orice, era îndreptată înspre bunăstarea poprului.

Regina Maria a fost tot timpul în gardă și a urmărit de la distanță întregul parcurs amoros al regelui.

Cele trei doamne ale regelui au fost tot timpul în gardă, urmărindu-se de la distanță. Nu au fost puține nici momentele în care conjunctura le-a adus față în față, moment în care ironiile fine și-au făcut simțite prezența. De la o simplă altercație verbală, până la dezlănțuirea unui adevărat scandal nu a mai fost decât un pas.

Întreg scandalul a fost declanșat odată cu publicarea, de către Regină, în anul 1937, a memoriilor sale „Povestea vieții mele”. Printre acestea se numărau și rememorarea unor fapte și evenimente dureroase, care au făcut ca răni mai vechi ale trecutului să fie deschise și să reaprindă dorinșa răzbunării asupra celor care au fost invocați. Chiar dacă amintirile veneau din vremuri demult apuse, flăcările conflictelor au ars mocnit, iar împrejurările au condus la declașarea unor scandaluri de proporții.

Cuvintele care au lăsat urme adânci

Cuprinsă de o boală misterioasă, care avea să-i provoace și moartea, Regina Maria începuse încă din 1936 să se detașeze tot mai mult de viața publică. Zvonurile vorbeau despre faptul că Regina ar suferi de ciroză, cancer la esofag sau chiar o rană la stomac cauzată de o împușcătură primită din neglijență, în urma unei altercații dintre Carol al II-lea și Prințul Nicolae, iar la niciun an mai târziu, Regina începuse să scuipe și sânge.

A fost vizitată de cei mai buni medici din țară cât și din străinătate, toți încercând să afle care ar fi diagnosticul cumplitei boli care i-a marcat finalul vieții și să-i prescrie un tratament potrivit. Cu toate acestea, zvonurile despre înrăutățirea stării de sănătate a reginei nu au întârziat să apară, iar opinia publică a declanșat un val imens de empatie și regret la auzul acestor vești.

Cu toate acestea, regina a cărei titulaturi a fost „mama răniților” din timpul Primului Război Mondial a fost și victima unor atacuri venite tocmai din partea celor mai aprige competitoare ale acesteia.

Chiar dacă se afla pe patul suferinței, acest lucru nu a împiedicat-o pe Martha Bibescu să publice o recenzie pe marginea lucrării autobiografice a Reginei Maria, „Histoire de ma vie“, o mărturisire sinceră care transmitea generațiilor frânturi de istorie.

Recenzia Marthei Bibescu a apărut în martie 1937, într-un cotidian parizian, reprodus și în țară. Prin intermediul acesteia autoarea făcea câteva remarci la adresa stilului de exprimare al Reginei, evocându-i astfel și personaliatea. Cuvintele Marthei au străpuns inimile celor care așteptau vești bune din partea familie regale, cu privire la starea de sănătate a Reginei, acestea având cu totul alt efect decât cel așteptat.

Conflicte, replici acide și luări de poziție din partea celor mai vigilenți apărători ai monahiei. Cu toate acestea, Regina a păstrat tăcerea, refuzând orice drept la replică sau implicare în scandal, iar Martha a rămas și ea șocată de impactul cuvintelor sale.

Tot de puterea cuvintelor s-a folosit și Elena Văcărescu. Aceasta profitat de noul trend lansat, pentru a scrie un articol de rămas bun, la foarte puțin timp după îmbolnăvirea severă a Reginei Maria. Articolul scris de aceasta a fost picătura care a umplut paharul, deoarece întreaga societate românească, de la politicieni, până la cetățeni nu făceau decât să își arate regretul pentru Regina care abia își mai ducea zilele. În acest context s-a declanșat așa numitul „scandal al memoriilor”.

Scandalul a fost declanșat și întreținut de presă, dar ca orice evenimet de genul acesta s-a stins extrem de repede, iar la doar un an de la nefericitul incident, Suverna avea să treacă în lumea celor adormiți, pe data de 18 iulie 1938. 10 ani mai târziu avea să fie urmată de Elena Văcărescu, iar cea care avea să trăiască cel mai mult, în ciuda vremurilor grele a fost „acuzata” Martha Bicescu, care s-a stins din viață la Paris pe 28 noiembrie 1973.

Sursă Foto: povestea-locurilor.ro

---