Cel mai cunoscut și important manuscris medieval aflat în România, în prezent la filiala Bibliotecii Naționale din Alba Iulia, Biblioteca Batthyaneum, a fost înscris pe lista UNESCO și face astfel parte din fondul „Memoria lumii”.
Manuscrisul aflat în România este un fragment dintr-un evangheliar latin, scris și pictat cu aur și culori vegetale în scriptoriul școlii de curte (Schola Palatina) de la Aachen (Aix-la-Chapelle), în anul 810, la comanda lui Carol cel Mare.
În literatura de specialitate din occident, manuscrisul este cunoscut sub numele: DAS LORSCHER EVANGELIAR (Evangheliarul de la Lorsch).
Manuscrisul ajunge în proprietatea mănăstirii benedictine S. Nazarius din Lorsch, apare în catalogul-manuscris al bibliotecii ordinului, redactat în anul 1860, sub titlul: „Evangelium scriptum cum auro pictum habens tabullas eburneas” („Evangheliar scris si pictat cu aur avand copertele din fildeș”).
În anul 1556 manuscrisul ajunge la Biblioteca din Heidelberg, iar în anul 1782, Evangheliarul de la Lorsch Partea I este cumpărat de către episcopul Transilvaniei, Ignatius Batthyáni de la cardinalul Vienei, arhiepiscopul Christophor Migazzi.
Vă invităm să descoperiți acest minunat manuscris și în biblioteca digitală, la adresa: http://digitool.bibnat.ro/…/TS69BVXFETUH7UL536NK9UD83GT…
În imagine, Maiestas Domini sau „Hristos în slavă”, reprezentat central, după canonul iconografic creștin care combină tradiția romană a iconografiei imperiale, în care se înfățișează împărații în picioare cu mâna dreaptă ridicată, cu viziunea Sfântului Ioan Evanghelistul din Apocalipsă: figura așezată pe un tron, central, în format tetramorf. Mai exact, sunt reprezentați cei patru evangheliști în formă simbolică (în chip de leu – Sf. Marcu, vițel – Sf. Luca, vultur – Sf. Ioan, om – Sf. Matei), iar imaginile a opt îngeri și o varietate de motive geometrice de factură bizantină îl încadrează pe Iisus printr-o bandă concentrică. Aceasta, la rândul ei, se suprapune cu alte decorațiuni, pictate minuțios, care imită un model al epocii carolingiene în ceea ce privește ornamentarea cărților liturgice, cel al copertelor aurite, din fildeș, încrustate cu pietre prețioase. Tot simbolic, este reprezentată astfel bogăția Ierusalimului Ceresc.
(BNaR, Biblioteca Batthyaneum, cota MS II 1)
Comentariile sunt oprite pentru acest articol