Colegiul Național Sfântul Sava

Colegiul Național Sfântul Sava din București este un etalon al profesionalismului și un reper demn de urmat de către toate instituțiile de învățământ din România. A dovedit de-a lungul timpului faptul că poate aduce educația la rang de artă, câștigând pe drept locul printre cele mai prestigioase instituții de învățământ din București.

Cu un parcurs vechi de mai bine de 300 de ani, Colegiul „Sfântul Sava” este una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din România și primul liceu din București. De-a lungul timpului, pe holurile acestui liceu au răsunat pașii a mii de elevi. Unele generații de elevi au rămas în istorie datorită faptelor mărețe, altele au reprezentat pietrele de temelie care au stat la baza formării României moderne.

Trecutul și prezentul Colegiului „Sfântul Sava”

Colegiul Sfântul Sava a fost fondat de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, la sugestia stolnicului său Constantin Cantacuzino, sub denumirea de  Academia Domnească de la Sfântul Sava. Acesta și-a avut sediul la început în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, care se aflau în fața actualei Universități din București.

Pe parcursul timpului, această școală a devenit una dintre cele mai importante academii din zona Balcanică, alături de Academia din Phanar și Școala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele care își aveau sediul în Istanbul.

Limba folosită de profesori în timpul predării era cea greacă. Colegiul cuprindea pe la jumătatea secolului XVII trei cicluiri de învățământ, „umanioare” –  cursuri de gimnaziu (patru ani), de „învățături complementare” (trei ani) și de „cursuri speciale” – învățământ superior (trei ani).În această perioadă, elevii s-au putut bucura și de înființarea primei biblioteci naționale a românilor, care a fost construită în cadrul acestei școli. Biblioteca se baza peo mare parte din cărțile lăsate moștenire țării de stolnicul Constantin Cantacuzino și colectia completă din declasici cumpărată de la Paris în anii 1840. Mai mult decât atât, tot în această perioadă, renumitul pictor si profesor Wallenstein fondează, în sălile liceului, Muzeul de Istorie al Colegiului Național “Sfântul Sava”.

Academia a fost divizată la sfârșitul anului 1864, la cererea lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a dorit ca ramura academică să devină Universitatea din București, o instituție de sine stătătoare de învățământ superior, iar cealaltă ramură să devină Colegiul Național „Sfântul Sava.

De la „Sfântul Sava” la „Nicolae Bălcescu”

Colegiul a funcționat sub această denumire mai multe decenii, până în anul 1944, atunci când în România s-a instaurat regimul comunist. Autoritățile au schimbat în anul 1948 denumirea Colegiului Național „Sfântul Sava”, în Liceul „Nicolae Bălcescu”, denumire care a fost păstrată până în anul 1990.

Colegiul Național Sfântul Sava

Absolvenți de renume ai Colegiului „Sfântul Sava”

De-a lungul timpului, cea mai veche unitate de învățământ din România, Colegiul Național “Sf. Sava” și-a deschis porțile în fața multor elevi ce aveau să devină personalități importante în istoria țării, adevărați deschizători de drumuri și lideri în domeniile în care au activat. Printre aceștia amintim doar câteva nume precum Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Constantin I.C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Dumitru Caracostea, Ion Gheorghe Duca, Dragomir Hurmuzescu, Take Ionescu, Constantin A. Rosetti, Gheorghe Tătărăscu, precum și  Majestatea Sa Regele Mihai I al României.

În anul 1932, regele Carol al II-lea a organizat o comisie specială care avea o sarcină bine definită, aceea de a-i găsi fiului său, Mihai I, la acea vreme „Mare Voevod de Alba Iulia”, o instituție de învățământ de top, dar și pe cei care aveau să devină colegii de clasă ai viitorului rege al României.

Din dorința Regelui Carol al II, Regele Mihai I a făcut parte dintr-o clasă alcătuită din reprezentanți ai tuturor categoriilor sociale și, proveniți din toate regiunile istorice ale țării.Așadar membri „clasei platină”, așa cum a fost denumită de istorici, trebuiau să aibă anumite calități: să fie „buni la minte și la trup” și să fi absolvit cu media 10 examenul de admitere. Mai mult decât atât, cursurile urmate de elevi aveau două traiectorii bine definite. Elevii învățau pe de o parte materiile standard ale unui liceu civil, iar pe de altă parte aveau incluse în programă și noțiuni specifice liceului militar, toate acestea integrate în programa didactică a Colegiului Naţional „Sf. Sava“ din Bucureşti.

Profesorii și timpul. Figurile emblematice care au predat la Sfântul Sava

Gheorghe Lazăr (1779 – 1823) este considerat părintele învăţământului în limba română. Un pedagog desăvârșit, inginer și teolog, și-a dedicat întreaga activitate reformării sistemului de învățământ. Astăzi, licee de prestigiu din București și din Sibiu îi poartă numele, ca un simbol al perfecțiunii și recunoștință pentru cel carea fost unul dintre pionierii învățământului românesc. Gheorghe Lazăr a fost aspru criticat pentru visul său, fiind adesea numit „netrebnic” și a fost izgonit din Transilvania, locul său de baștină, ajungând în final în Țara Românească, la București mai exact, acolo unde a putut pune în aplicare planul său.

Între paginile de istorie ale Colegiului „Sfântul Sava” mai apar și alte nume răsunătoare care au predat unor elevi deveniți în timp personalități de seamă, cu care românii se mândresc și astăzi. Îi amintim pe profesorii Tudor Arghezi, Henri Coandă, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nicolae Filimon, Spiru Haret, Iulia Hasdeu, Eugen Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Odobescu, Vasile Pârvan, Camil Petrescu, George Topîrceanu, Duiliu Zamfirescu, Anton Pann, alături de toți ceilalți mari români care au predat la Sfântul Sava.

Colegiul Național Sfântul Sava

Sursa foto: editiadedimineata

Proiect realizat în cadrul programului de promovare a patrimoniului turistic Destination: Bucharest, derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

---