CITIRE

Coliva, cel mai popular desert din România. De la ...

Coliva, cel mai popular desert din România. De la ritual păgân la obicei creștin

Coliva este unul dintre cele mai populare deserturi ritualice, care la fel ca și colacii au fost asociate cultului și ritualului înmormântărilor. Acest lucru face ca în jurul acestui desert delicios să existe o mulțime de semnificații și interpretări.

După cum bine știm, coliva este un aliment care se folosește pentru pomenirea celor adormiți – se oferă la parastase sau înmormântări – și se pregătește din grâu dat prin piuă sau din arpacaș.

Origini

Chiar dacă face parte din cultul religios creștin ortodox, trebuie menționat și faptul că acest preparat își are originile în vremuri foarte îndepărtate, încă din antichitate, când grecii antici ofereau ca ofrandă zeilor grâu fiert cu miere de albine.

Astfel, acestui obicei laic au început să i se atribuie și un puternic caracter religios. Astfel, grâul a căpătat o nouă semnificație, care se referă la faptul că după ce este curățat și pus la fiert acesta simbolizează trupul celui care părăsește lumea, după ce toată viața s-a hrănit cu pâine (grâu), ipostază prezentă chiar și în rugăciunea ”Tatăl nostru” prin versul ”Pâinea noastră cea de toate zilele”. Pe de cealaltă parte, mierea simbolizează viața veșnică, care se presupune că va fi dulce și liniștitoare.

Mai mult decât atât, în momentul în care grâul este pregătit, este bine să fie spălat în nouă ape. Potrivit tradiției, acest proces simbolizează cele nouă cete îngerești.

Legătura dintre colivă și biserică

Coliva este elementul absolut necesar pentru pomenirea morților. Pentru fiecare slujbă de înmormântare sau parastas, credincioșii aduc la biserică o colivă și o sticlă de vin, pentru a fi sfințite. Acest obicei a fost atât de mult transmis din generație în generație, încât cu greu ne mai putem aminti de unde a pornit.

Minunea Sfântului Teodor Tiron este evenimentul care include coliva în practica Bisericii. Aceasta a avut loc la aproximativ 50 de ani de la moartea sfântului, în în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363).

Împăratul era cunoscut pentru persecuțiile aduse creștinilor, însă cea mai gravă faptă a sa a fost să poruncească să stropească toate proviziile din piețele alimentare ale Constantinopolului, cu sângele jerfit idolilor păgâni, în prima săptămână a Postului Mare. Astfel, Sfântul Teodor i-a apărut în vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului (360-370), căruia i-a spus să anunțe toți creștinii să nu cumpere nimic din piețe, ci să consume grâu fiert cu miere (coliva de astăzi).

După acest eveniment, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron a fost rânduită în calendar în prima sâmbătă a Postului Mare, mai precis pe vremea Patriarhul Nectarie al Constantinopolului (381-397). De atunci și până astăzi, în prima sâmbătă a Postului Mare, se face pomenirea morților și pomenirea Sfântului Teodor Tiron, potrivit doxologia.ro.

Sursă Foto: doxologia.r

Coliva, simbolul Împărăției Cerurilor

Pentru creștini ortodoxi, coliva reprezintă expresia materială a credinței în Iisus Hrsitos și în Înviere. Mântuitorul Hristos a fost primul care a folosit grâul drept metaforă a Învierii Lui din morți:

„Iar Iisus le-a răspuns, zicând: A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce își iubește sufletul îl va pierde; iar cel ce își urăște sufletul în lumea aceasta îl va păstra pentru viața veșnică.” (Ioan 12:23-25)

Mântuitorul Hristos a acordat o importanță deosebită grâului, folosindu-l în mai multe ipostaze. Una din ele este chiar parabola ”Grâului și a neghinei”, cu ajutorul căreia acesta i-a învățat pe Sfinții Apostoli despre ceea ce înseamnă Împărăția Cerurilor:

Altă pildă le-a pus lor înainte, zicând: Asemenea este împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când oamenii dormeau, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină printre grâu și s-a dus. Iar dacă a crescut paiul și a făcut rod, atunci s-a arătat și neghina. Venind slugile stăpânului casei, i-au zis: Doamne, n-ai semănat tu, oare, sămânță bună în țarina ta? De unde dar are neghină? Iar el le-a răspuns: Un om vrăjmaș a făcut aceasta. Slugile i-au zis: Voiești deci să ne ducem și s-o plivim? El însă a zis: Nu, ca nu cumva, plivind neghina, să smulgeți odată cu ea și grâul.

Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea.(Matei 13:24-43)

Sursă Foto: retetemerisor.ro

Simbolistica din spatele colivei

Coliva este un aliment cu o simbolistică aparte și cu o puternică încărcătură spirituală. Aceasta simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. Chiar și în timpul sfințirii sale are loc un amplu proces ritualic.

În momentul în care preotul cântă „Veșnică pomenire” credincioșii țin coliva împreună cu preotul și o leagănă de sus în jos. Acest lucru înseamnă linia de legătură dintre cer și pământ, coliva fiind aici elementul de legătură dintre cele două lumi. Cei care nu pot atinge în mod direct platoul cu colivă, ating cu mâna pe cei din fața lor.

Sursă Foto: doxologia.ro

Rețeta de colivă a bunicii

  •  500 g arpacaș
  •  350 g zahăr
  •  350 g nucă
  •  6 pliculețe zahăr vanilat
  •  5 lingurițe coajă de lămâie
  • scorțișoară
  • esență de vanilie

Pentru decor:

  • cacao
  • bomboane
  • zahăr pudră
  • biscuiți pisați/pesmet
  • nucă

Mod de preparare:

Arpacașul se spală în cele nouă ape, după care se pune la fiert, cu un praf de sare. Proporția de apă trebuie să fie de trei ori și jumătate mai mare decât cea a arpacașului. Acesta se fierbe apoi la foc mic, aproximativ o oră, până când bobul de arpacaș crapă. După ce a fiert se adaugă zahărul și coaja de lămâie și se mai lasă puțin la foc mic, până când acesta se dizolvă.

În tot acest timp se pregătește nuca: se curăță, se păstrează o parte pentru ornat, iar restul se macină.

După ce a fiert arpacașul se oprește focul și se lasă peste noapte pentru a se liniști, iar dimineața se continuă restul procesului de preparare a colivei. Acum se amestecă arpacașul cu nuca, scorțișoara și esența de vanilie. Întreg conținutul se așează pe platou, după care se ornează cu biscuiții pisați, nuca și bomboanele.

Poftă buna!

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.