29 martie 2024, 14:50

Comemorarea de la Mărășești. 100 ani de la bătălia care a schimbat soarta României

La începutul lunii august, între 6 și 19 august, s-au comemorat 100 ani de la una dintre bătăliile cheie ale Primului Război Mondial, mai exact lupta de la Mărășești. În urma acestui episod, armata a reușit să stabilizeze zona, nelăsând trupele inamice germane să avanseze pe acolo înspre frontul de est.

România în Primul Război Mondial

Primul Război Mondial sau altfel numit Războiul Total a fost un conflict militar mondial, care a cuprins multe etape, multe invenții și multe dezastre. Situația dintre statele lumii era una destul de tensionată, astfel că un singur moment, Atacul de la Sarajevo, a fost declanșatorul acestei conflagrației. Începând cu 28 iulie 1914, statele europene au început să-și declare război reciproc, iar începând cu 23 august 1914 acesta devine unul mondial, odată cu intrarea Japoniei în război, împotriva Germaniei. Se formează două tabere, Antanta și Puterile Centrale, iar pe lângă se mai ai aflau și cobeligeranți.

România rămâne neutră în primii doi ani ai luptelor, însă începând cu 27 august 1916 românii se alătură Antantei, din care mai făceau parte Imperiul rus, Franța, Marea Britanie, Italia, SUA și Grecia începând cu 1917, Belgia și Japonia. Contextul politic și presiunile făcute i-au făcut pe politicienii români să aleagă această tabără, cu toate că situația de pe fronturile acestor țări nu era prea bună. Puterile Centrale, formate din Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria, reușeau să câștige rând pe rând teren, iar acest lucru este vizibil și în momentul în care în toamna anului 1916 România este ocupată în proporție de două treimi, inclusiv Bucureștiul. Regele și oamenii importanți ai statului s-au refugiat în zona Moldovei, care rămâne stabilă până la sfârșitul războiului.

După acest eșec, în 1917 armata ruso-română se reorganizează și începând cu bătălia de la Mărăști situația începe să se redreseze. Această bătălie, alături de cea de la Oituz și Mărășești devin momentele cheie ale participării României la marele război.

Bătălia de la Mărășești

Desfășurată sub o serie de acțiuni militare între 6 august și 19 august 1917, Bătălia de la Mărășești a oprit ofensiva Puterilor Centrale care doreau să avanseze pe frontul de est. Armata 1 română a început deplasarea spre nordul și centrul Moldovei, ocupând un front de 40 km, iar în Bucovina o grupare formată din cinci comandamente s-a postat în acea zonă sub forma unei bariere, este relatat de Agerpres.ro.

În dimineața zilei de 6 august a avut loc un bombardament agresiv din partea trupelor germane, conduse de feldmareșalul August von Mackensen. Cu toate acestea, două divizii importante rusești au refuzat să lupte, iar românii și alți ruși s-au văzut puși în fața atacului. Au existat zeci de replici ale atacului din ambele părți, numai că disfuncționalitatea armatei ruse a trebuit să fie într-o oarecare măsură acoperită de unitățile române, iar în acest context generalul Constantin Cristescu a dispus reconstruirea frontului de apărare cu soldați români.

Data de 19 august este una foarte importantă, reprezentând înfrângerea inamicului. Trupele germane au atacat  în zona dintre Panciu și Mărășeștiul, care din fericire era apărat de diviziile române. S-au condus lupte violente în zona pădurii Răzoare, unde compania de mitraliere condusă de Grigore Ignat a rezistat până la ultimul om, iar în același timp generalul Ion Popescu a organizat un contraatac, obligând trupele germane să dea înapoi. Până la data de 3 septembrie când Mackensen a ordonat să se pună capăt ofensivei, s-au mai condus lupte, de intensitate mai mică, dar prin care s-au pierdut eroi importanți precum Ecaterina Teodoroiu, ucisă în timpul unui contraatac german pe 22 august.

România s-a aflat în tabără câștigătoare la sfârșitul războiului, cu toate că a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918 (ieșise din război prin Pacea de la Buftea), mai exact cu o zi înainte ca războiul să înceteze pe fronturile de vest. La în același an Basarabia, Bucovina și Transilvania au dorit unirea cu România și astfel la 1 decembrie 1918 (odată cu adoptarea proclamației de la Alba Iulia de către Transilvania) are loc Marea Unire, unirea fiind recunoscută și prin Tratatul de la Versailles un an mai târziu.

Citiți și: Lecție de curaj. Ecaterina Teodoroiu, eroina din Primul Război Mondial

28 zile de bătălie. Pierderi și eroi

Cu siguranță Ecaterina Teodoroiu este cea mai importantă eroină căzută la această bătălie, însă nu este unica, iar Mausoleul de la Mărășești este închinat mai multor oameni care au ajutat la succesul luptelor din vara și toamna lui 1917.

Una dintre poveștile impresionante este cea a Măriucăi Zaharia, fetița care la numai 12 ani și-a dat viața pentru patrie. „Vreau să fac și eu ceva pentru ţara mea!„, sunt cuvintele copilei care a murit eroic pe frontul de la Mărășești, este relatat de Digi24.ro.

Din păcate, nu se cunosc foarte multe despre ea, ci doar că era numită Maria Ion Zaharia și că era poreclită fata din nuc. Această denumire este dată în urma acțiunilor sale, Măriuca fiind observator pentru armata română. Ea le comunica soldaților, din nucul din spatele casei, unde sunt inamicii, care este numărul lor și încotro se îndreaptă. Numai că tânăra a fost zărită fix în momentul în care germanii se retrăgeau și a fost împușcată. Copila a murit pe 6 august, dar eroismul ei nu a fost uitat nici până astăzi, fiind înmormântată chiar la mausoleu.

Bătălia a durat aproape o lună, dintre care jumătate au fost de luptă continuă. Armata română a pierdut peste 27.000 oameni,  5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi, adică 16% din efectivul trupelor.

Centenarul de la Mărășești

România nu a uitat de acest moment și nici de oamenii care și-au dat viața pentru patrie, iar anul acesta, în 2017, la o sută de ani de la bătălie, au fost diverse evenimente care să marcheze importanța pentru România de astăzi. Politicieni, figuri important, istorici și curioși au au adus omagii eroilor care au întregit neamul românesc.

[Sursă imagine: turismistoric.ro]


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol