Un studiu realizat de King’s College dezvăluie că genomul noului coronavirus a fost găsit în plămânii pacienților care au decedat de COVID-19.

La autopsie au fost scoase la iveală celule anormale în aparatul pulmonar, potrivit Science et Vie.

Manifestări pe termen lung

Sufocări, oboseală, dureri de cap, paralizie, dureri musculare… La mai multe luni de la infectarea cu noul coronavirus, unii pacienți acuză încă prezența unora dintre aceste simptome. Atât de mulți, încăt mai multe echipe de cercetători încep să încline balanța spre ideea de forme de COVID-19 de lungă durată.

Printre aceste categorii de pacienți figurează cei care prezintă tulburări neurologice sau cognitive, cum ar fi probleme cu concentrarea sau de memorie.

Unii au tulburări senzoriale, paralizii, senzații de arsură, o altă categorie prezintă tulburări cardiace și dispnee (o jenă respiratorie). Urmează apoi categoria durerilor musculare, articulare și anosmia, absența mirosului.

Printre manifestările mai rare, au fost observate căderea părului, paralizia nervilor cranieni, semne cutanate, tromboze sau tulburări digestive.

Posibile explicații

Cum se explică aceste forme pe termen lung de COVID-19? ”Prima posibilitate este că virusul persistă la nivel rinofaringian sau în altă parte în organism, ceea ce duce la o reinfectare. O a doua ipoteză ar putea fi aceea a unui răspuns imunitar disproporționat sau neadaptat la acești pacienți. Poate că aceste forme de lungă durată sunt provocate de elemente genetice. Aceste cazuri ar putea avea legătură cu simptomele de oboseală cronică.

Această patologie poate apărea după anumite maladii infecțioase cum ar fi sindromul Epstein Barr sau o infecție cu citomegalovirus”, explică prof. Salmon-Ceron, infecționist la l’Hôtel-Dieu, care oferă consultații speciale pentru formele îndelungate de COVID-19.

Celule anormale care persistă în plămâni

„Descoperirea noastră indică faptul că maladia COVID-19 nu este doar o boală cauzată de moartea celulelor infectate, ci este probabil consecinţa acelor celule anormale care persistă perioade îndelungate în interiorul plămânilor”, a declarat Mauro Giacca, profesor la King’s College din Londra şi coautor al studiului.

Cercetătorii au analizat mostre de ţesuturi prelevate din plămâni, inimă, ficat şi rinichi de la 41 de pacienţi care au murit de COVID-19 la Spitalul Universitar din Trieste, Italia, în perioada februarie-aprilie 2020.

Într-un interviu telefonic, Mauro Giacca a spus că, deşi echipa sa nu a găsit semne evidente de infecţie virală sau de inflamaţie prelungită la nivelul altor organe, cercetătorii au descoperit „o distrugere cu adevărat vastă a arhitecturii plămânilor”, cu ţesuturi sănătoase care „au fost aproape complet înlocuite de ţesuturi cicatrizate”.

Leziuni masive

„Am putea în mod corect să considerăm că unul dintre motivele pentru care există astfel de cazuri de ‘COVID de lungă durată’ constă în faptul că există o vastă distrugere a ţesutului pulmonar. Deşi unii oameni se vindecă de COVID-19, leziunile care le-au fost provocate pot fi masive”, a precizat acelaşi profesor.

Tot mai multe dovezi descoperite recent pe plan mondial sugerează că un procent mic de persoane care au avut COVID-19 şi se vindecă după infecţia iniţială pot să experimenteze o serie de simptome persistente, precum oboseală, confuzie cerebrală şi dificultăţi respiratorii. Acest sindrom este adeseori numit „COVID de lungă durată”.

Nu e ca la o pneumonie

Potrivit profesorului Mauro Giacca, aproape 90% dintre pacienţii analizaţi au prezentat mai multe caracteristici unice ale bolii în comparaţie cu alte forme de pneumonie.

Una dintre ele a fost aceea că pacienţii prezentau cheaguri sangvine extinse la nivelul arterelor şi venelor. O alta a constat în faptul că unele dintre celulele pulmonare erau anormal de mari şi aveau mai multe nuclee – rezultat al fuziunii unor celule diferite într-o singură celulă mai mare, în cadrul unui proces denumit sinciţiu.

Noul studiu, publicat în revista Lancet eBioMedicine, a descoperit, de asemenea, că virusul în sine era în continuare prezent în multe tipuri de celule.

Problema nu a fost tranșată

„Prezenţa acestor celule infectate poate să cauzeze acele modificări structurale majore observate în plămâni, care pot să persiste timp de mai multe săptămâni sau chiar luni şi care, în cele din urmă, ar explica sindromul ‘COVID de lungă durată'”, a adăugat profesorul Mauro Giacca.

În primul rând, pacienții au prezentat o importantă coagulare sanguină a arterelor și venelor pulmonare, ceea ce înseamnă că formarea de cheaguri de sânge poate bloca vasele, provocând tromboză. ”Încă nu știm dacă aceste tromboze pot fi tratate cu ajutorul anticoagulanților. Problema nu a fost încă tranșată”, explică autorii studiului.

În plus, foarte multe celule erau anormal de mari și prezentau numeroase nuclee. Această formație de celule fuzionate se numește sincițiu. Odată infectate, celulele se regrupează între ele înainte de a muri. Aceste imense celule cu mai multe nuclee rezultă, prin urmare, din fuziunea diferitelor celule în mari celule unice.

Sursa foto: Science et vie

---