La începutul crizei sanitare declanșate inițial în China, Israelul a fost prima țară care a luat măsuri drastice pentru a încerca să oprească răspândirea noului coronavirus pe teritoriul său. A fost prima țară care și-a închis granițele de exemplu. Primul val al epidemiei pe teritoriul israelian a și fost unul mai puțin grav comparativ cu ce s-a întâmplat în alte țări.

Povestea celor două valuri

Dar după o scurtă perioadă de acalmie, care a permis autorităților să decidă relaxarea măsurilor sanitare, a explodat, pur și simplu, cel de-al doilea val. Incomparabil mai grav. Israelul a devenit, de câteva zile, prima țară din lume care impune carantina pentru a doua oară.

Dar numărul cazurilor noi de infectare cu coronavirus a atins un nivel record, la câteva zile după ce în întreaga ţară a fost instituită carantina.

Explozie de cazuri

Potrivit unui comunicat emis miercuri de Ministerul Sănătăţii, în ziua precedentă au fost înregistrate 6.861 de cazuri noi.

Precedentul record a fost consemnat săptămâna trecută, când într-o singură zi au fost confirmate 5.533 de cazuri.

Marţi au fost efectuate 59.159 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de 11,6%, aceeaşi din ziua precedentă.

Încă o carantină. Și un plus de măsuri

Carantina naţională a început vineri, în ajunul Anului Nou Evreiesc, dar mulţi israelieni au găsit căi de a ocoli regulile, unii sărbătorind cu o noapte mai devreme împreună cu familiile lărgite, alţii luând cine festive cu prieteni sau rude care locuiesc în apropiere.

Prin urmare, Guvernul israelian a decis joi noi măsuri restrictive după ce premierul Benjamin Netanyahu a avertizat că o creştere a numărului de infectări cu coronavirus împinge ţara ‘pe marginea prăpastiei’, transmite Reuters.

‘Am luat decizia de a trage frâna de mână’, a spus ministrul adjunct al Sănătăţii, Yoav Kisch, la Radio Israel, fără a da detalii precise despre noile restricţii.

Care sunt măsurile

Potrivit Radio Israel şi câtorva site-uri de ştiri, măsurile decise, care vor intra în vigoare de vineri, după aprobarea lor în Knesset (Parlamentul israelian), vor permite ca activitatea să continue în şi mai puţine sectoare, considerate ‘esenţiale’, precum finanţe, energie, sănătate, tehnologie, agricultură, procesare şi vânzare de alimente.

Limita actuală de 1 km pentru deplasările în jurul locuinţei – cu excepţia celor la lucru sau pentru cumpărături esenţiale – se va aplica şi pentru participarea la proteste de stradă, conform presei.

Și cu demonstrațiile cum rămâne?

Este probabil că această măsură va descuraja demonstraţiile din jurul reşedinţei de la Ierusalim a lui Netanyahu, unde protestatari, mulţi dintre ei veniţi din afara oraşului, îi cer demisia în urma acuzaţiilor de corupţie, pentru care premierul este judecat într-un proces care se va relua în ianuarie.

Netanyahu respinge acuzaţiile, la fel cum le neagă şi pe cele ale protestatarilor care susţin că restricţiile au ca scop principal suprimarea demonstraţiilor împotriva sa.

‘În ultimele două zile, am auzit de la experţi că, dacă nu vom lua măsuri imediate şi dificile, vom ajunge pe marginea prăpastiei’, a afirmat Netanyahu în şedinţa de guvern, care a durat opt ore.

Școlile rămân închise

Şcolile vor rămâne închise, dar Cabinetul a decis să nu închidă sinagogile în ziua sărbătorii de Yom Kippur, săptămâna viitoare, potrivit presei. Numărul credincioşilor care vor avea acces va limitat însă.

Ratele de infectare în cartierele şi localităţile ultraortodoxe au fost ridicate, dar partidele religioase din coaliţia de guvernare s-au opus închiderii sinagogilor.

De la izbucnirea epidemiei, Israelul a raportat aproximativ 200.000 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 1.316 de decese.

---