CITIRE

Cultura tinerilor: mereu alta și totuși la fel ...

Cultura tinerilor: mereu alta și totuși la fel – partea I –

Fiecare generație de tineri și-a investit energia în vederea creării unei noi identități. Atitudinea față de valorile culturale, religie sau politică s-au schimbat în mod radical odată cu trecerea anilor. Tinerii au optat treptat pentru noi tendințe, moduri de petrecere a timpului liber, sporturi și pentru noi convingeri politice, cu alte cuvinte pentru individualitate.

Fenomenul numit cultura tinerilor a apărut în urma adoptării, în țările industrializate, a legii privind obligativitatea școlarizării, la începutul secolului al XX-lea. Tinerii formau colectivități în funcție de vârstă și nu de capacitatea lor de a lucra în fabrici sau uzine. Treptat, realitățile convenționale din societate, religie și educație au început să fie puse în discuție, tinerii devenind din ce în ce mai atrași de muzică

Independența financiară și generația jazz-ului

În țările industrializate, precum SUA sau Marea Britanie, s-a înregistrat o îmbunătățire impresionantă a calității vieții în prima parte a secolului al XX-lea, iar tinerii au început să fie apreciați, deoarece contribuiau semnificativ la bugetul familiei. Deși majoritatea tinerilor munceau cu jumătate de normă, ei primeau bani de buzunar, lucru care a dus la crearea unei pături largi de consumatori. Cheltuielile lor au determinat apariția de noi produse pe piață, iar odată cu introducerea legii cu privire la dreptul de vot al tinerilor, implicarea acestora în viața socială și în procesul deciziilor politice a crescut semnificativ.

Cum se petrecea în anii ’20-’30, sursa: thedailybeast.com

Petrecere în anii ’30, sursa: racked.com

Jazz-ul a reprezentat prima revoluție culturală a secolului. Femeile au renunțat la ghetele cu șireturi, iar fustele s-au scurtat semnificativ. Au apărut totodată filmele sonore, multe dintre acestea punând accentul pe haosul din mediul urban. Totodată, la modă a devenit dansul, ceea ce a dus la producerea primului pantof care nu aluneca pe ringul de dans (fabricat de compania Converse în 1917). În SUA a devenit populat jazz-ul și blues-ul, odată cu migrarea în nord a afro-americanilor care fugeau de legile rasiale segregaționiste din sud.

Trupă de Jazz, sursa: jazzfestival.co.nz

Jazz-ul cântat în cluburi a anihilat tendințele rasiste, iar feminismul a beneficiat de pe urma acestui gen muzical. Femeile au devenit egale cu bărbații, primind totododată drept de vot în 1920. Printre solistele renumite din formațiile de blues și jazz se numărau Ella Fitzgerald și Billie Holiday.

Ella Fitzgerald, sursa: npr.org

Billie Holiday, sursa: hubqueen.com

„Flappers”, swing și orchestre

Odată cu închierea „războiului menit să pună capăt tuturor războaielor” (Primul Război Mondial), au dispărut și vechile convingeri, iar în locul lor a luat naștere un sentiment de alienare asociat cu un simț al veseliei lipsite de griji și al socializării. Tinerii puneau accent pe noutate, fiind priviți adesea de autorități ca rebeli lispiți de respect.

Fustele s-au scurtat și mai mult, iar pantalonii au început să fie purtați de ambele sexe. Este perioada în care apar celebrele „flappers”, tinerele avangardiste din epoca jazz-ului. Acestea dansau charleston, se tundeau scurt, își legau șiraguri de perle, purtau rochii fără spate, aveau genunchii pudrați cu roșu și ciorapii îndoiți. Ele reprezentau atracția principală din perioada zgomotoasă a anilor ’20, marcați de debutul Marii Crize Financiare.

„Flappers”, sursa: lingbe.com

Melodiile vesele și improvizațiile pentru orchestre au făcut din swing unul dintre cele mai atrăgătoare stiluri de jazz din anii ’30. Clarinetistul Benny Goodman, cunoscut sub numele de „Regele Swingului” și-a compus o formație din cântăreți afro-americani sfidând legile rasiste care interziceau angajarea muzicienilor de culoare. Hiturile interpretate de orchestra lui Glenn Miller, cum ar fi In the Mood și Don’t Sit Under the Apple Tree with Anyone Else but Me, au avut un ecou internațional și se puteau auzi în sălile de dans sau la radio.

Benny Goodman supranumit „Regele Swingului”, sursa: wikia.com

Glenn Miller, sursa: wikimedia.org

În această perioadă apar și pantofii-platformă purtați des de femeile cu părul ondulat care dansau pe ritmurile muzicii boogie. Muzica nouă a ajuns la un public mult mai larg prin intermediul radioului și al primelor discuri de patefon.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ciuda masacrului global, dragostea era în aer. Este perioada în care la modă era Frank Sinatra și Vera Lynn care emoționau publicul larg cu hituri precum I’ll never Smile Again și We’ll Meet Again.

Vera Lynn, sursa: telegraph.co.uk

Frank Sinatra, sursa: songbook1.wordpress.com

 

După al Doilea Război Mondial au venit anii ’50, iar odată cu ei a apărut o nouă generație de tineri, așa-numita generație Baby-Boom, despre care voi vorbi în partea a II-a.


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.