2 decembrie 2020, 18:25

Cum a fost furat creierul lui Albert Einstein. O poveste încâlcită

Moartea lui Einstein, la 18 aprilie 1955, a fost doar începutul unei călătorii ciudate pentru cea mai apreciată parte a corpului său: creierul. Nu, nu este o glumă… Să vedem cum a fost furat creierul lui Albert Einstein.

În noaptea de 18 aprilie, la ora 01:15, Albert Einstein – renumitul fizician și un geniu necontestat – mormăie câteva cuvinte în germană. Apoi… respiră de două ori și moare.

Ultimele cuvinte

Din păcate, asistenta medicală de la Spitalul Princeton (New Jersey, SUA), care îi era alături în acel moment, nu vorbea limba germană. Astfel, semnificația ultimelor cuvinte ale lui Einstein rămân un mister.

Incinerarea lui Albert Einstein a avut loc mai târziu, în Trenton, New Jersey. Însă  a doua zi după moartea tatălui său, Hans Albert, fiul marelui fizician a aflat că trupul tatălui său nu este intact. Conform un articol din prima pagină a publicației New York Times, “creierul care a elaborat teoria relativității și a făcut posibilă dezvoltarea fisiunii nucleare” a fost păstrat “pentru studiul științific”.

Cum a fost furat creierul lui Albert Einstein. Cauza decesului

Patologul Spitalului Princeton, dr. Thomas Harvey, cel care a stabilit cauza decesului (o ruptură abdominală care a provocat o sângerare internă) a îndepărtat, măsurat şi cântărit creierul lui Einstein. Medicul a susţinut ulterior că a avut autorizaţie pentru a efectua autopsia. Și a presupus că se vrea studierea creierului omului de ştiinţă.

Până în prezent nu au fost descoperite însă documente care să confirme permiterea autopsiei.

Medicul Harvey a conservat creierul lui Albert Einstein în formol şi a scos globii oculari ai acestuia. Apoi a dat restul corpului la crematoriu.

Îndepărtarea creierului şi a globilor oculari au fost împotriva ultimelor dorinţe ale lui Albert Einstein. Care dăduse instrucţiuni precise pentru moartea sa. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar cenuşa să fie împrăştiată în secret.

Mai mult, medicul Thomas Harvey nu avea dreptul de a păstra creierul fizicianului, deoarece nu era nici neurochirurg, nici specialist al creierului.

Singura sa responsabilitate era de a stabili cauza morţii acestuia.

240 de bucăți, trimise în lume

Mulți ani mai târziu, Harvey, care primise ulterior permisiunea lui Hans Albert (fiul cel mare al lui Einstein) să cerceteze creierul marelui geniu, a trimis bucăți din creierul acestuia câtorva cercetători din întreaga lume.

Medicul Harvey a tăiat creierul în 240 de bucăţi. De asemenea, a dat câteva bucăţi și doctorului Zimmerman (medicul personal al lui Einstein), păstrând restul pentru sine.

În 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul lui Einstein, de către dr. Marian Diamond de la UCLA. Marian Diamond a descoperit că, spre deosebire de creierul unei persoane normale, creierul lui Einstein prezenta mai multe celule gliale în regiunea de creier responsabilă pentru sintetizarea informației. Celulele gliale mai poartă și denumirea de celule nevroglice sau nevroglie și au rolul de susținere a neuronilor, de hrănire a acestora, de transmitere a influxului nervos, de digestie a resturilor neuronale.

Cum a fost furat creierul lui Albert Einstein. Primul studiu, primele concluzii

În același an, 1985, dr. Harvey publică primul studiu al creierului lui Einstein, susținând că a avut o proporție anormală de celule și neuroni. Mai mult, acest studiu a fost urmat de alte cinci lucrări pe aceeași temă.

În 1997, dr. Harvey s-a întâlnit cu nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California, unde a dus creierul fizicianului în mai multe borcane depozitate într-o geantă, în portbagajul maşinii.

Povestea spune că  medicul, distrat, a uitat creierul acasă la nepoata omului de ştiinţă, însă aceasta i l-a returnat.

Muzeele care găzduiesc creierul profesorului

În 2010, la trei ani de la decesul doctorului, moștenitorii acestuia au transferat toate documentele, studiile și rămășițele creierului lui Albert Einstein. Muzeul Național de Sănătate și Medicină a primit aceste informații,  inclusiv 14 fotografii ale întregului creier. Acestea nu fuseseră dezvăluite niciodată publicului până în acel moment.

Alte 46 de porțiuni mici ale creierului lui Einstein se află expuse la Muzeul Mütter din Philadelphia. Segmentele creierului, groase de 20 de microni și colorate cu violet crezil, pot fi văzute în Galeria principală a Muzeului Mütter.

Albert Einstein știa că după moartea sa creierul său va fi examinat împotriva dorinței sale. De asemenea, acesta era conștient că cercetătorii nu vor avea nimic de aflat despre inteligența sa extraordinară. Poate că acesta a fost motivul pentru care Einstein a spus: “Nu tot ce contează poate fi numărat, și nu tot ceea ce poate fi numărat contează”.

Text: MyMagazine/Omofon

Foto: NationalGeographic


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.