24 octombrie 2020, 2:59

Cum ar fi arătat lumea, dacă nu se destrăma Uniunea Sovietică? Răspunsul ”groparului” Mihail Gorbaciov

Mulți îl numesc așa: Groparul. Groparul URSS, Mihail Gorbaciov. În 11 martie 1985, Mihail Gorbaciov era ales secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Era primul lider al partidului care venise pe lume după victoria revoluției bolșevice. Mihail Gorbaciov a fost și singurul președinte al Uniunii Sovietice.

În doar câteva luni, Gorbaciov avea să concedieze zeci de miniştri şi activişti de partid, să iniţieze măsuri pentru corectarea cursului economic al ţării şi să pornească o politică de reforme sociale. ”Glasnost” – deschidere – şi ”Perestroika” – restructurare – aveau să devină simboluri ale erei Gorbaciov. El însăşi vorbea despre o a doua ”revoluţie rusă”.

Ar fi fost mai bună

Acum, în anul de grație 202, fostul lider sovietic consideră că dacă Uniunea Sovietică nu s-ar fi destrămat, lumea de astăzi ar fi fost mai bună – potrivit The Times.

În opinia lui Gorbaciov, lumea ar fi fost mai stabilă, mai sigură și mai corectă.

Fostul lider sovietic a menționat că nu şi-a dorit prăbușirea URSS şi că evenimentul respectiv nu a fost „rezultatul final” al Perestroikăi.

Partea pozitivă, dar și greșelile

Printre consecințele pozitive ale prăbușirii Uniunii Sovietice, Mihai Gorbaciov a enumerat sfârșitul Războiului Rece, încheierea de acorduri privind dezarmarea nucleară, apariţia libertăţii de a alege și a sistemului multipartinic. „Și, cel mai important, am adus procesul schimbărilor până la punctul în care a devenit imposibil să fie inversat” – a adăugat fostul lider sovietic.

În același timp, Gorbaciov consideră ca fiind „greşeli” reforma tardivă a partidului, descentralizarea URSS și reformele economice deloc îndrăznețe din acea perioadă.

Mesajul pentru SUA

Gorbaciov a îndemnat viitorul învingător în cursa prezidenţială din SUA să organizeze fără nicio tărăgănare o întrevedere cu Vladimir Putin.

Gorbaciov şi-a exprimat temerile că o cursă a înarmărilor ar putea scăpa de sub control. “Situaţia este una îngrijorătoare. Indiferent care va fi rezultatul alegerilor, trebuie să reluăm dialogul pentru a ieşi din actuala stare de îngheţ. Este nevoie de un nou impuls din partea preşedinţilor ambelor ţări”, consideră Gorbaciov.

Fostul lider al URSS spune că Rusia şi Statele Unite trebuie să organizeze un “al doilea Reykjavik”, având în vedere întrevederea lui cu Ronald Reagan în Islanda, în 1986. “Relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi SUA la mijlocul anilor 80 au fost mult mai dificile decât sunt acum. Însă atunci am reuşit să găsit o ieşire din situaţie cu ajutorul încrederii, înţelegerii şi stabilirii raporturilor reciproce”, subliniază fostul lider al URSS.

Îngrijorare

Gorbaciov a declarat că este deosebit de îngrijorat în privinţa planurilor americane de creare a unei noi arme nucleare. Tratatul cu privire la reducerea armelor strategice ofensive (New Start, SNV-3) reprezintă singurul acord între Rusia şi SUA cu privire la reducerea înarmărilor. Documentul expiră la 5 februarie 2021.

Anterior, Putin a propus prelungirea acordului cu cinci ani, fără precondiţii. Cu toate acestea, Casa Albă a subliniat la diverse niveluri că este nevoie de includerea Chinei în negocieri, pentru elaborarea unui nou acord nuclear trilateral între Moscova, Beijing şi Washington. China respinge această idee.

Autorităţile ruse menţionează că Moscova nu observă o predispoziţie din partea SUA de a prelungi New Start. Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a subliniat anterior că Rusia nu va îndeplini cerinţele nerealizabile ale partenerilor americani, inclusiv, în ceea ce priveşte participarea Chinei.

Rolul lui

Mihail Gorbaciov a promovat o politică de deschidere în relația cu Occidentul. De asemenea, a acordat libertatea cuvântului. Reformele sale au dus la reapariția mișcărilor naționale în interiorul URSS.

În 1989, s-au prăbușit regimurile comuniste din statele satelit ale URSS. În republicile unionale au avut loc alegeri, care au adus la putere deputați necomuniști. Acestea au început să ceară și să obțină tot mai multă autonomie față de Moscova.

Statele baltice au început să lupte pentru independență, iar în Nagorno-Karabah a început un război între armeni și azeri, pe care sovieticii nu au putut să îl controleze. Mihail Gorbaciov a încercat să transforme URSS într-o federație voluntară și a creat funcția de președinte al Uniunii. Însă republicile au început să își proclame independența.

În 1991, vechii comuniști au organizat un puci, care a eșuat datorită președintelui Rusiei, Boris Elțîn. Mihail Gorbaciov a pierdut orice putere reală, iar de Crăciun, în 1991, a demisionat. Uniunea Sovietică a fost dizolvată oficial la 1 ianuarie 1992.

Sursa foto: flickr.com

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

  1. Cristescu P. Radu

    1 octombrie

    Printre efectele „pozitive” din 1989 pentru dl Gorbaciov am putea include si pulverizarea familiei Ceausescu.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.