6 august 2020, 1:24

Cum au devenit sfinți Împărații Constantin și Elena, ”cei întocmai ca Apostolii”. Povestea din spatele sărbătorii

Credincioșii ortodocși îi serbează, an de an, la 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ”cei întocmai ca Apostolii”, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită drept zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca „Epoca de Aur”.

Model de ocârmuire politică și socială

Sfântul Împărat Constantin a fost, împreună cu Sfânta Elena, ctitor a numeroase biserici și a devenit pentru împărații bizantini dar și pentru mulți alți domnitori, model de ocârmuire politică, socială și de conlucrare cu ierarhia bisericească.

Moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou nu vor fi scoase spre închinare credincioşilor de hramul istoric al catedralei, care va fi sărbătorit joi, 21 mai, anunţă Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

Potrivit sursei citate, lăcaşul de cult va fi deschis celor care vor să se roage şi să aducă cinstire sfintelor moaşte, respectând normele în vigoare. Slujbele de hram vor fi oficiate în aer liber, în „Baldachinul Sfinţilor” din apropierea lăcaşului de cult.

S-a născut la Naissus

Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de „caesar”.

Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, doi „augustuși” și doi „caesari”, aceștia ajungând în cele din urmă să-și dispute puterea. Astfel, Constantin cel Mare, proclamat de armată împărat, a intrat în conflict cu fiul fostului împărat Maximian, Maxențiu, scrie Agerpres.

Bătălie

Lupta dintre Constantin și cezarul care stăpânea Roma, împreună cu ținuturile de Răsărit ale imperiului, Maxențiu (317-313), a fost câștigată de Constantin la Turin și Verona, urmând ca acesta să vină asupra Romei. Bătălia decisivă cu Maxențiu a fost dată la Podul Milvius, lângă Tibru, în octombrie 312.

În ziua premergătoare luptei, rugându-se „Dumnezeului tatălui său”, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui), conform mărturiei lui Eusebiu de Cezareea, scriitor bisericesc. În noaptea în care a urmat împăratul și-a însemnat cu crucea toate steagurile armatei sale. Bătălia de-a doua zi a fost câștigată de Constantin care a intrat biruitor în Roma, iar Maxențiu s-a înecat în apele Tibrului.

Prima recunoaștere oficială a creștinismului

Un an mai târziu (313), Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaștere oficială a creștinismului, prin care se punea capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și se garanta libertatea credinței și a cultului.

Actul a fost emis cu acordul împăratului ce stăpânea peste partea de răsărit imperiului, Liciniu (308-321). În urma conflictului izbucnit între cei doi, Liciniu a încălcat acest acord și a dezlănțuit din nou persecuțiile. Constantin l-a învins în bătălia de la Crysopolis (18 septembrie 324) și l-a condamnat la moarte.

Singur la conducerea Imperiului Roman

Din anul 324 Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, poziție pe care și-a menținut-o până la sfârșitul vieții (337).

În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire pe tot întinsul imperiului. Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, având o contribuție majoră în susținerea acestui efort înnoitor.

Reforme

Reformele dispuse de împăratul Constantin cel Mare au inclus și ridicarea unei noi capitale, pe Bosfor. Cetatea s-a chemat Constantinopol și a fost inaugurată la 12 mai 330.

Între clădirile care au fost construite în acest oraș fabulos, din locul vechii cetăți Byzantion, s-a aflat și Biserica „Sfinții Apostoli”, ridicată pe cel mai înalt deal al nou-înființatului oraș.

Biserica avea planul în formă de cruce grecească (cu cele patru brațe egale) și era încununată cu o turla cu ferestre și patru fără ferestre, cele patru fiind așezate pe brațele crucii.

A murit în Nicomidia

În această biserică, care astăzi nu mai există, a fost înmormântat Constantin cel Mare. Împăratul a murit în Nicomidia, în anul 337, cu puțin înainte de terminarea construirii bisericii. În momentul în care lucrările de zidire s-au încheiat, trupul lui Constantin cel Mare a fost mutat în această biserică-necropolă de către fiul și succesorul său, Constantiu.

Sfânta Elena, implicată direct în construcția de lăcașuri

Mama sa, Sfânta Elena, a fost atașată foarte mult de valorile religiei creștine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei și s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta Elena s-a implicat direct în construcția a trei lăcașuri: Biserica Învierii, deasupra Sfântului Mormânt și a Golgotei, Biserica Nașterii de la Betleem și Biserica Înălțării Domnului de pe Muntele Măslinilor.

De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.

Calendarul popular

În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.
În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.
Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.
Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.

Onomastică

Peste 1,7 milioane de români îşi serbează onomastica joi, la sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 600.846 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.145.192 femei, scrie AGERPRES.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 456.093, urmat de Costel – 77.519 şi Costică – 27.752. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 21.815, Costinel – 10.667, Costache – 5.284, Costi – 839, Costea – 341, Costeluş – 333, Constandin – 172, Constanţiu – 23, Ilenu – 7 şi Costelică – 1.

La femei, 860.038 poartă numele de Elena, 106.478 – Ileana şi 62.470 – Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa – 44.904, Constantina – 22.220, Ilinca – 22.023, Costina – 5.463, Tanţa – 4.864, Nuţa – 3.720, Leana – 3.005, Costinela – 2.426, Nuţi – 1.363, Ilenuţa – 1.074, Tănţica – 864, Ela – 843, Ilina – 758, Lena – 753, Nuţica – 636, Leanca – 418, Costica – 290, Eli – 203, Constandina – 190, Tanţi – 132, Leni – 31, Ilenu – 21 şi Ilenuş – 5.

 

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.