Un articol al reputabilei agenții de presă Reuters despre arestarea pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu a provocat o serie de reacții din partea susținătorilor fostului candidat la prezidențiale, în secțiunea de comentarii de pe pagina de Facebook (aici și aici). Una dintre formulările care au atras cele mai multe comentarii a fost descrierea lui Georgescu drept „pro-rus”, etichetă contestată de mai mulți dintre cei care au comentat materialul agenției internaționale.

Comentariile publicate în jurul articolului urmăresc câteva teme recurente, care ar putea fi categorisite drept teorii ale conspirației, acuzații la adresa presei occidentale, teorii potrivit cărora anchetele împotriva fostului candidat ar avea motivații politice și afirmații potrivit cărora pozițiile sale ar fi mai degrabă „pro-românești” și nu favorabile Moscovei.

Reuters l-a descris în materialul din 21 septembrie drept „pro-rus”, în contextul anchetei privind o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro. Agenția a menționat, în același timp, că Georgescu a fost un critic al NATO, al Bruxellesului și al sprijinului occidental pentru Ucraina. Toate aceste narative se aliniază cu interesele promovate de Kremlin prin intermediul unor agenți și rețele de influență, fiind documentate pe larg de mai multe organizații media europene.

Reuters a legat profilul său politic și de contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024, după acuzații privind o presupusă interferență rusă în favoarea sa, acuzații respinse de Moscova.

„România, stat mafiot”, „nu există pace fără Rusia” și teoriile conspirației despre motivul anchetei

„Pro Russian?!”, „What’s the evidence that he is pro-Russian?” sau „Can you explain why Georgescu is pro Russia?” sunt câteva dintre întrebările adresate agenției în comentarii, pe pagina de Facebook. Alți utilizatori au susținut că fostul candidat nu este „pro-rus”, ci „pro-român” și au contestat existența unor dovezi care să justifice caracterizarea folosită de Reuters.

Reacțiile arată și o dispută mai largă asupra sensului sintagmei „pro-rus”. Pentru unii comentatori, aceasta ar însemna susținerea explicită a Kremlinului sau a politicii lui Vladimir Putin. Pentru alții, simplul fapt că o persoană critică politica UE sau sprijinul militar pentru Ucraina nu este suficient pentru a fi încadrată astfel.

Unii utilizatori susțin că fostul candidat ar fi fost vizat deoarece a devenit prea popular sau pentru că ar fi influențat anumite formațiuni politice. Alții afirmă că ancheta reprezintă o răzbunare a sistemului politic sau că Georgescu ar fi fost sancționat pentru că s-a opus unor interese legate de Ucraina.

Alți susținători fac o eroare de logică comună (post hoc ergo propter hoc), afirmând că arestarea ar fi fost provocată de o declarație făcută de Georgescu cu o zi înainte, când a spus că „Orice vot acordat Guvernului Mureșan este un act de trădare a interesului României”. O astfel de legătură cauzală nu este însă demonstrată prin simpla succesiune a celor două evenimente.

În realitate, potrivit relatării Reuters din 29 septembrie, Georgescu a ajuns în arest preventiv în urma unei decizii a Curții de Apel București, după ce procurorii au contestat o decizie anterioară prin care fusese plasat sub control judiciar. Instanța de apel a admis contestația procurorilor, iar hotărârea este definitivă.

În aceeași notă conspiraționistă este și ideea că presa internațională, precum Reuters, ar avea o agendă politică și că relatarea despre Georgescu ar fi părtinitoare. În realitate, agenția de presă relatează starea de fapt a fostului candidat la prezidențiale, care, pe lângă dosarul de fraudă, mai este implicat în alte două procese: unul referitor la acuzații privind încercarea de a submina ordinea constituțională după anularea alegerilor și unul privind promovarea unor lideri fasciști din România anilor 1930.