Dezinformarea climatică nu se limitează la negarea încălzirii globale sau la răspândirea teoriilor conspirației. Ea poate avea consecințe directe asupra sănătății, de la întârzierea intervențiilor în situații de urgență până la subminarea politicilor menite să reducă poluarea aerului, arată un raport intitulat Protecting Health in the Age of Climate Disinformation, elaborat de Grupul de lucru al societății civile pentru climă și sănătate al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), citat de Euronews.

Un exemplu este reprezentat de incendiile din Maui, Hawaii, din 2023, când au apărut pe internet afirmații false potrivit cărora persoanele care solicitau ajutor de la Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență din SUA (FEMA) riscau să-și piardă terenurile sau proprietățile, fapt ce a crescut gradul de neîncredere al persoanelor afectate în serviciile de intervenții.

În Marea Britanie, dezbaterea privind zona cu emisii foarte scăzute din Londra (ULEZ), care impune taxe anumitor vehicule ce nu respectă standardele de emisii, a fost alimentată și de afirmații înșelătoare despre poluare și măsurile de combatere a acesteia.

Raportul arată că nemulțumirile reale privind costurile suportate de persoanele cu venituri mici, de lucrători și de întreprinderile mici au fost amplificate și deformate prin mesaje false și atacuri politizate asupra dovezilor privind calitatea aerului. În unele cazuri, reacțiile împotriva măsurilor ULEZ au inclus acte de vandalism asupra infrastructurii de monitorizare.

Interesele economice și dezinformarea

Raportul atrage atenția și asupra rolului intereselor economice în răspândirea informațiilor înșelătoare. Printre problemele analizate se numără greenwashingul industriei combustibililor fosili, adică promovarea unei imagini ecologice care nu reflectă în mod fidel impactul asupra mediului, precum și conflictele de interese care pot influența dezbaterea publică.

Jeni Miller, directoarea executivă a Global Climate and Health Alliance și copreședintă a grupului de lucru care a elaborat raportul, susține că autoritățile trebuie să depășească simpla corectare a informațiilor false.

„Dezinformarea privind schimbările climatice nu este doar o problemă legată de zvonuri false și informații eronate; este, de asemenea, o problemă legată de putere, stimulente și responsabilitate”, a spus Miller.

„OMS, statele sale membre, instituțiile din domeniul sănătății și comunitatea medicală trebuie să depășească simpla furnizare de informații și mesaje mai bune – ele trebuie să instituie măsuri solide de protecție împotriva conflictelor de interese, pentru a combate «greenwashing»-ul din sectorul combustibililor fosili și pentru a face față celor care folosesc dezinformarea privind schimbările climatice ca pe o armă hibridă de război.”