De fapt, dezideratele exprimate în document sunt: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată, autonomie şi gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent şi echitabil, pentru acest domeniu, şcoli sigure şi sănătoase, atractivitatea sistemului de învăţământ, management educaţional profesionist şi bazat pe responsabilitate, colaborare şi stabilitate pentru un sistem de educaţie rezilient.
Documentul propune mai multe modificări în sistemul de educație, principala modificare vizează învățământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de bacalaureat, iar transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, în baza unui examen. La nivelul liceelor profesionale, autoritățile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat, pentru o mai bună incluziunie pe piața muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic, scrie digi24.ro.
Dintre țintele asumate în cadrul documentului, amintim următoarele, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030:
• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație
antepreșcolară;
• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta
pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la
îngrijire timpurie și educație;
• scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel
de cel mult 10%;
• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism
funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;
Se propune ca problemele foarte grave ale învăţământului românesc să îşi găsească rezolvarea prin acest proiect. Însă faptul că a durat atât de mult să fie aprobat i-a determinat pe oameni să nu mai acorde aproape nicio şansă schimbării învăţământului din România. Este şi cazul Ecaterinei Andronescu, fost ministrul al Educaţiei.
Mulţi speră să avem o „Românie Educată” cât mai curând, iar toate aceste reforme să salveze sistemul educaţiei din România. Însă Radu Gologan, profesor de matematică, vede cu realism situaţia actuală: „Cred că nu este cazul să ne facem speranţe foarte mari. Cred că mai degrabă noi, populaţia, ar trebui să înţelegem care sunt speranţele învăţământului românesc. Programul este eterogen, deci are foarte multe chestiuni punctuale, care nu ştim cum se vor rezolva, chestiuni generale, care sunt foarte bune, dar vagi”.
„România Educată”. Reacţii ale foştilor miniştri ai Educaţiei
„Îmi aduc aminte că în 2017 am bugetat proiectul acesta, Ministerul Educaţiei fiind cel care a susţinut acest proiect. Motivele pentru care s-a întârziat foarte mult mi-ar plăcea să cred că nu sunt cele legate de politică şi că nu s-a făcut acest proiect din prisma unor alegeri prezidenţiale”, spune Liviu Pop.
Proiectul „România Educată” a fost văzut şi de Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei. Spune că accentul ar fi trebuit pus mai mult pe cadrele didactice şi pe modul de pregătire al acestora.
Orice iniţiativă pentru educaţia din România este clar una importantă, o spune şi Cătălin Baba, un alt fost ministru al Educaţiei. El a ocupat scaunul puterii timp de 3 luni, în 2011. Spune că proiectele prevăzute în legea educaţiei de atunci trebuiau continuate şi puteau fi finalizate până în ziua de azi.
De asemenea, contactaţi de către Aleph News, alţi foşti miniştri ai educaţiei nu au vrut să aibă o poziţie publică privind proiectul preşedintelului, „România Educată”.
Comentariile sunt oprite pentru acest articol