28 martie 2024, 18:55

Cum pot fi promovate interesele tinerilor români? Delegatul de tineret al României la ONU, despre problemele noilor generații și vocea țării noastre pe plan internațional

Începând cu luna august 2018, Andrada Cristina Baba și Aurelian Dragoș Mohan au devenit noii delegați de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite. Încercând să aflăm cu ce se ocupă tinerii români la ONU, am vorbit cu Aurelian despre rolul instituției, vocea României și problemele cu care se confruntă tinerii.

Cine este delegatul de tineret al României la ONU?

Aurelian este absolvent summa cum laude al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, programul de licență, specializarea Științe Politice în Limba Română, și șeful promoției 2017-2019 aferente programului de masterat intitulat Master of Comparative Politics, desfășurat în limba engleză, ce aparține aceleiași instituții. S-a remarcat atât prin cursurile de specializare realizate la Universitatea MIT sau la Universitatea California–Berkeley, cât și prin câștigarea unor burse de studiu, precum Elie Wiesel Study Tour și bursa Institutului Qvorum din Bruxelles. Totodată, a realizat un policy study la Institutul Diplomatic Român, a fondat Dialectica, o platformă independentă de știri și analize tematice, împreună cu prietenii făcuți în facultate și a elaborat un document de poziție pentru Administrația Prezidențială în cadrul Programului de Coaching Instituțional al Qvorum. De altfel, a lucrat la conturarea unui policy paper despre Brexit în cadrul European Student Conference 2019, organizată la Yale University, și este liderul Task Force No. 4 al UN Habitat.

Dacă îl întrebi ce pasiuni are, se declară atașat de cunoaștere; motiv pentru care momentan recitește „Ființă și timp” de Martin Heidegger și „Amintiri din casa morților”, de F. M. Dostoievski. În timpul liber, joacă șah și participă la cursuri de scrimă.

Aurelian Mohan

Aurelian Mohan

Despre ONU

Întrebat ce trebuie să știe societatea românească despre ONU, Aurelian prezintă câteva elemente: „Orice român ar trebui să cunoască faptul că țara noastră este membru al ONU încă din anul 1955 și că am avut onoarea de a fi membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU (organul principal al celei mai importante organizații interguvernamentale) de patru ori până în prezent (1962,1976-1977,1990-1991, și 2004-2005). Acest fapt demonstrează importanța ridicată a României pe plan internațional și contribuția noastră la elaborarea a numeroase rezoluții pe tematici precum discriminare pe criterii de rasă, pace și securitate, sau știință și tehnologie”.

„Organizația Națiunilor Unite se poate mândri cu o miriadă de realizări întrucât, pe parcursul timpului, activitatea sa nu s-a limitat doar la sfera păcii și securității. Prin urmare, trebuie aduse în prim-plan următoarele: a) ONU prin intermediul UNHCR oferă în prezent protecție și asistență, în 126 de țări, unui număr de aproape 59 de milioane de apatrizi, repatriați, persoane strămutate, și refugiați; b) ONU prin intermediul activității sale intense de menținere a păcii și de soluționare a conflictelor a reușit să scurteze numeroase războaie și, implicit, să salveze vieți (a ajutat, inter alia, la finalizarea războiului civil din Sierra Leone  sau la evitarea unor noi conflicte etnice în Burundi); în prezent, ONU derulează 14 misiuni de menținere a păcii, iar 71 de astfel de misiuni au avut loc din 1948 ; c) ONU a jucat un rol central, prin rezoluțiile sale privind dezarmarea la nivel internațional, în definitivarea Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT – Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons) semnat în data de 1 iulie 1968 ; d) prin obiectivele sale de dezvoltare durabilă (Millennium Development Goals și Sustainable Development Goals), ONU a ajutat la (1) reducerea ratei mortalității în rândul copiilor sub 5 ani cu 58% în perioada 1990-2017 de la 12,8 milioane de decese în 1990 s-a ajuns la 5,9 milioane în 2017); (2) la reducerea sărăciei extreme din regiunile aflate în dezvoltare ( de la 47,7% din populație în 1990, la 18,1% în 2011), (3) la reducerea mortalității materne la nivel global cu aproape 44% , și (4) la reducerea numărului de infecții cu HIV cu 40% (2014) în comparație cu anul 2000 (de la 3,5 milioane la 2 milioane). Acestea ar fi doar unele dintre realizările ONU, o listă exhaustivă fiind extrem de greu de alcătuit. Mai multe detalii pot fi identificate pe site-ul un.org.”, transmite delegatul de tineret al României la ONU.

Aurelian Mohan

Aurelian Mohan

Aurelian consideră că apartenența țării noastre la ONU ne asigură o anumită siguranță în cazul unor dezastre sau urgențe de diferite tipuri. „În contextul unor dezastre naturale sau urgențe umanitare, ONU, prin intermediul OCHA (Office for the Coordination of Humanitarian Affairs) și Inter-Agency Standing Committee, ar putea oferi României (și sigur ar face-o, dacă situația s-ar ivi), în cel mult 48 de ore, (1) elemente de management a situațiilor critice: echipe de experți parte a UNDAC (United Nations Disaster Assessment and Coordination), specializate în coordonarea intervențiilor, evaluarea riscurilor și a situației de fapt, și gestiunea informației; (1.1) echipament necesar activității centrelor de coordonare (denumite OSOCC); (1.2) know-how referitor la metodologia și procedurile de intervenție. Totodată, se vor forma (2) echipe internaționale de căutare și salvare (international Urban Search and Rescue teams) menite a ajuta guvernele naționale în efortul lor de a reduce efectele dezastrului în cauză; fonduri pentru intervenții de urgență (3) vor fi atribuite prin intermediul UN CERF (Central Emergency Response Fund), iar cele 11 grupuri (clusters) ale OCHA vor oferi (4) suport logistic sub coordonarea WFP (United Nations World Food Programme) prin intermediul celor mai mari companii de transport din lume (DP World, Agility, sau UPS); (5) sprijin medical prin intermediul WHO; (6) ajutor pentru construirea unor adăposturi temproare (cu ajutorul IOM și IFRC); (7) ajutor din partea FAO și WFP pentru menținerea securității alimentare, și (8) programe de recuperare rapidă după dezastru (early recovery prin intermediul UNDP). Mai mult decât atât, să nu uităm că Banca Mondială face parte din sistemul ONU, motiv pentru care, la rândul ei, este abilitată să ofere ajutoare financiare și tehnice pentru recuperare și reconstrucție în urma unui dezastru. În cazul unui conflict armat, indiferent de natura lui, ONU ar avea o contribuție similară cu cea prezentată anterior (din motive obiective, consider că nu este necesar să o descriem amănunțit)”.

Aurelian Mohan

Aurelian Mohan

Despre rolul României

Întrebat ce reprezintă vocea României la ONU, Aurelian prezintă câteva momente importante în care țara noastră s-a remarcat. „România este unul dintre Statele Membre importante ale ONU, întrucât a făcut parte din Consiliul de Securitate de patru ori în istoria sa (din postura de membru nepermanent), a contribuit la negocierea și promovarea unui număr semnificativ de rezoluții (precum S/RES/1631, 2005, privind cooperarea ONU cu organizațiile regionale), a condus, prin reprezentanții săi, diferite comisii și comitete importante din cadrul organizației (inter alia, Peacebuilding Commission sau UN Disarmament and International Security Committee), a participat timp de 28 de ani (începând cu 1991) cu trupe (soldați, polițiști, jandarmi; peste 10 000 de „căști albastre” în total) în 20 de misiuni de menținere a păcii, este singurul Stat Membru care oferă protecție oficialilor ONU prin intermediul Close Protection Units (420 de ofițeri din 2004 până acum), și a primit în 2015 titlul de International Female Police Peacekeeper ca urmare a activității ofițerului Raluca Domuța în misiunea din Haiti (MINUSTAH)”.

Cum este reprezentată România la ONU?

„Referitor la reprezentarea României la ONU, menționez că aceasta este realizată de Misiunea Permanentă a României la ONU, iar cel mai înalt grad diplomatic (ambasador) este deținut de Excelența Sa, domnul Ion I. Jinga, Reprezentantul Permanent al României la ONU. În activitatea sa, acesta este ajutat de un grup extrem de bine pregătit de diplomați și de personal administrativ și auxiliar competent. Întrucât am avut onoarea să discut și să lucrez cu persoanele anterior amintite, pot garanta că munca lor este de înaltă calitate și prestanță diplomatică. Pe lângă diplomații de carieră care fac parte din Misiunea României, țara noastră este reprezentată la diverse evenimente din cadrul ONU fie de membri ai Guvernului (de exemplu, Ministrul de Externe, secretari de stat etc.), fie de diverși membri ai societății civile.”, a declarat Aurelian.

Despre poziția de delegat de tineret

Întrebat cum a devenit delegat de tineret la ONU, Aurelian a prezentat pașii prin care a trecut: „Funcția de Delegat de Tineret al României la ONU am obținut-o în urma unei proceduri riguroase de selecție, organizată de Ministerul Tineretului și Sportului în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe. Procesul de selecție este format din trei etape. Id est, etapa inițială constă în evaluarea dosarului fiecărui candidat (acesta cuprinde CV, scrisoare de recomandare, scrisoare de intenție, și eseu pe o anumită tematică), a doua etapă este menită a aduce primii zece cei mai buni candidați în fața juriului (format din 12 membri) și a testa prin diverse metode (test scris în limba engleză, prezentare orală în engleză și în română, conturarea mai multor discursuri, lucru în echipă, identificarea unor soluții pentru probleme locale, naționale, sau internaționale) cunoștințele și competențele acestora, iar ultima etapă are ca scop evaluarea exhaustivă a abilităților de comunicare, a capacității de adaptare la diverse medii socio-culturale, și a meticulozității cu care sunt abordate numeroase tematici din o miriadă de sfere gnoseologice. Interviul (etapa a doua și a treia) se desfășoară pe parcursul a două zile, iar juriul trebuie să selecteze doi delegați în conformitate cu principiul parității de gen. Colega mea și cu mine, în urma procedurii de selecție, am fost considerați cei mai buni candidați și, implicit, aleși pentru mandatul de Delegat la ONU 2018-2019”.

Aurelian consideră că, din această poziție, asigură legătura dintre societatea civilă și factorii de decizie de la nivel înalt. „Funcția de Delegat de Tineret al României la ONU îți oferă posibilitatea de a discuta și lucra cu cei mai importanți experți în politici publice din România sau de la nivel internațional, secretari de stat, miniștri, lideri de ONG-uri și specialiști din think tankuri. Cu alte cuvinte, ca Delegat poți să reprezinți un element de legătură între societatea civilă și factorii de decizie (transmiți propunerile tinerilor către policymakeri), să lansezi campanii care să îmbunătățească nivelul de conștientizare și de informare a tinerilor români, să convingi anumiți stakeholderi de tineret să susțină actualizarea politicilor publice din acest domeniu, să participi ca trainer la numeroase demersuri de tineret conturate de ONG-uri, să militezi pentru implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor, să reprezinți un liant între organizațiile de tineret din România, și să prezinți liderilor de la ONU situația tinerilor români.”, spune delegatul de tineret al României la ONU.

Despre tinerii români

Din poziția de delegat de tineret la ONU, Aurelian consideră că a putut face o analiză a problemelor cu care se confruntă tinerii români. „În ultimele 11 luni, împreună cu colega mea, am întâlnit peste 1000 de tineri din toată țara, iar aceștia ne-au împărtășit adesea principalele lor probleme. Pe primul loc în topul dificultăților pe care le experimentează aceștia se află elemente de natură educațională; exempli gratia, sistemul educațional românesc este, în opinia lor, incapabil a forma aptitudini și competențe congruente cu cererea de pe piața muncii. Cu alte cuvinte, tinerii doresc să aibă un spectru mai larg de oportunități de carieră odată cu finalizarea studiilor. Pe locul secund se poziționează numărul relativ scăzut de locuri de muncă pentru tineri; elementul în cauză este adus în discuție împreună cu atitudinea depreciativă a angajatorilor față de tinerii care nu au experiență în respectivul domeniu de activitate. O altă problemă cu care se confruntă tinerii din România este reprezentată de calitatea relativ redusă a serviciilor medicale, fapt ce, de multe ori, îi determină să reflecteze la viitorul lor. Totodată, acest grup demografic este îngrijorat în legătură cu slaba reprezentare a tinerilor în politică, de faptul că nu există programe solide de motivare a tinerilor să se implice în societate și că la nivel național încă se confruntă cu atitudini discriminatorii.”, conform acestuia.

Aurelian este hotărât să reprezinte tinerii români în continuare. „Ar fi onoarea mea să pot reprezenta tinerii români în continuare. În primul rând, aș încerca să facilitez o mai bună implicare a acestora în procesul de luare a deciziilor întrucât grupul demografic în cauză are capacitatea de a propune soluții pertinente pentru probleme actuale ale țării. Totodată, aș milita pentru reforma sistemului educațional deoarece consider că tinerii trebuie să conștientizeze valoarea generată de atașamentul față de cunoaștere și de abilitatea de a argumenta logic fiecare poziționare ideatică. Mai mult decât atât, aș face tot ce este posibil pentru a construi o platformă online menită a informa tinerii despre activitatea tuturor ONG-urilor din domeniu și a aduce laolaltă, în timp real, toate evenimentele organizate de către acestea . În prezent, ca Delegat, lucrez la platformatinerilor.ro – un portal care va centraliza toate documentele, analizele, legile, și strategiile de tineret ce vizează tinerii români”.

„Cu suficiente resurse, se pot realiza multe schimbări care ar facilita conturarea unui mediu propice dezvoltării tinerilor. De exemplu, pot fi introduse numeroase motivații de natură economică care să încurajeze firmele din România să fie mai receptive în raport cu tinerii, se poate contura, fără prea mult efort, o strategie coerentă de dezvoltare a sistemului educațional, și pot fi implementate programe de reconversie profesională pentru tinerii care au probleme în identificarea unui loc de muncă congruent cu pregătirea academică”., declară Aurelian, întrebat ce se poate face pentru tinerii români.

Cum convingem tinerii că pot avea un viitor în România?

Întrebat ce se poate face pentru a păstra tinerii în țară și pentru a îi convinge pe cei plecați să se întoarcă în țară, Aurelian explică: „Pentru a îndeplini aceste deziderate este nevoie atât de o strategie pe termen scurt, cât și o strategie pe termen lung. Când elaborăm un set de politici publice, ideal este să luăm în considerare nevoile imediate ale tinerilor (cele menționate mai sus), dar și elemente conexe care ar putea încuraja indivizii să opteze pentru un loc de muncă în altă țară (id est, infrastructură, nivel de birocratizare, calitatea serviciilor oferite de către stat etc.). Prin urmare, recomandarea mea este să se realizeze o reformă a principalelor sisteme care asigură funcționarea statului român (sistemul educațional, sistemul medical, sistemul de transport, modul de funcționare a administrației publice etc.); în lipsa unei reforme generalizate, va fi extrem de greu să convingem tinerii să nu plece sau să se întoarcă în țară”.

Referințe: un.orgBritannica; Unicef


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol