27 iunie 2022, 8:08

Cum putem opri explozia prețurilor, devalorizarea leului și creșterea inflației? Care este strategia Guvernului pentru a asigura independența energetică a României? Ce a răspuns premierul la radioul public

Suntem la începutul unei veri care se anunță a fi foarte capricioasă la propriu, dar mai ales la figurat. Nici nu am apucat să ne revenim după criza provocată de pandemia de COVID-19, că alte două evenimente majore au determinat creșteri ale nivelului de stres pentru fiecare român: criza din domeniul energiei și conflictul din Ucraina.

Între grija pentru sănătate și îngrijorările cu privire la ziua de mâine, românii așteaptă de la conducătorii țării soluții concrete, adaptate la realitatea acestei perioade, dar și strategii pe termen mediu, care să asigure dezvoltarea economică și mult dorita bunăstare.

Cum putem opri explozia prețurilor, devalorizarea leului și creșterea inflației? Care este strategia Guvernului pentru a asigura independența energetică a României? Care sunt oportunitățile și riscurile pentru țara noastră în actualul context geopolitic?

Premierul Nicolae Ciucă a fost invitat la emisiunea „Serviciul de noapte cu Maria Țoghină”  de la postul de radio public Radio România Actualități. Spicuim mai jos câteva dintre răspunsurile oferite de premier.

”Practic, săptămâna trecută în ședința de guvern am dat sarcină miniștrilor de resort, mai precis Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor împreună cu instituțiile competente în acest domeniu să verifice care sunt elementele de preț la combustibil şi, totodată, să-mi prezinte care pot fi măsurile prin care să gestionăm impactul, efectele pe care le pot produce creșterile la prețul carburantului. Ulterior am avut o dezbatere și, sigur, analiză în cadrul coaliției. Am discutat pe baza unui dialog deschis și cu industria de profil, pentru că acest dialog l-am promovat încă de la preluarea guvernării și am considerat că este necesar să avem o abordare cât se poate de echitabilă față de toți jucătorii în domeniu și am ajuns la o concluzie clară că este nevoie de o măsură cât se poate de echitabilă faţă de toţi jucătorii în domeniu.

Şi în analiza care s-a făcut la nivelul specialiștilor am putut să luăm această decizie, ca, începând cu 1 iulie, pe o perioadă de trei luni de zile, împreună cu industria, așa cum am spus, să asigurăm o reducere a prețului la pompă cu 50 de bani și chestiunea aceasta se va vedea direct pe bonul fiscal, deducerea se va vedea pe bonul fiscal, fără să fie nevoie de alte artificii birocratice. Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Energiei au identificat mecanismele necesare, ele urmează să fie puse în pagină procedural, astfel încât printr-un act normativ emis la nivelul Guvernului să putem să și reglementăm decizia pe care am luat-o astăzi”, a declarat premierul Ciucă.

Valoarea totală a acestei decizii este de 2 miliarde de lei. ”Guvernul a putut să identifice această sumă, adică 50%, respectiv 1 miliard de lei pe care putem să îl alocăm pentru măsura despre care vorbim și cealaltă jumătate să fi suportată de către producător, de către industria petrolieră. Am ținut cont și de exemplele și modelele care au fost aplicate în alte țări”, a mai spus șeful Executivului. În Germania, de exemplu, reducerea la pompă este de 35 de eurocenți, după cum a relatat în mai multe rânduri editiadedimineata.ro.

După doi ani de pandemie ne confruntăm, iată, cu o criză economică ale cărei prime efecte s-au resimțit încă din toamna anului trecut. Întrebat dacă am fi putut preveni această criză, este ceva ce am fi putut face noi mai bine, premierul a oferit un răspuns suprinzător.

”De criză economică, la nivel național, am fi putut discuta dacă România se află într-o scădere economică, într-o pierdere economică, în comparație cu celelalte țări, or, tocmai că nu este așa. După perioada aceasta de pandemie, cu măsurile care s-au luat și la nivel național și la nivel european, practic, PNRR este rezultatul unei decizii a Uniunii Europene. Şi aici aș dori să fac o paranteză și să subliniez cât de important este să fim membri ai Uniunii Europene și să fim membri ai Alianței Nord-Atlantice, sunt umbrelele noastre de siguranță, sunt garanția noastră pentru programele acestea de oportunitate privind menţinerea stabilităţii despre care am vorbit – închid paranteza. Revenind la întrebarea dumneavoastră, suntem, prin măsurile pe care le-am luat, deşi nu ni s-au acordat şanse foarte mari, ţara cu cea mai mare creştere economică pe primul trimestru, faţă de trimestrul precedent. Avem creştere economică de 6,4% faţă de perioada similară a anului trecut, avem o creştere a investiţiilor de 34% cifră și informații publicate de către Banca Națională Română. Deci s-au întâmplat lucruri care nu reprezintă obiective nemaipomenite, dar reprezintă dovada faptului că totuși au fost luate măsuri coerente și adecvate situației. Criza nu a fost generată, revenind, nu a fost generată de factori interni. Criza este una generalizată. Putem să vedem criză economică prin ceea ce se întâmplă în toate țările din Europa. Observăm că inflația a depășit așteptările în țări mult mai consolidate economic decât noi, vorbim de Germania, vorbim de Olanda…”, a spus premierul Ciucă.

Cum una dintre temerile majore ale românilor se referă la asigurarea celor necesare unui trai decent, realizatoarea emisiunii, Maria Țoghină, a vrut să afle dacă avem motive să ne temen de o criză alimentară în România, considerată grânarul Europei.

”Am să vă relatez o discuție pe care am avut-o cu un interlocutor din afara ţării și când s-a pus în discuție acest subiect de la dumnealui a venit exact această replică. Zice: sigur, trăim o situație complexă, crize, perspective în care putem să vorbim de criza energiei, criza gazelor, se discută despre criza alimentară, securitatea alimentară, dar voi, românii, nu trebuie să vă temeți de acest aspect. România. așa cum aţi spus, are o capacitate agricolă remarcabilă. Sigur, în momentul de față suntem meteodependenți, producția noastră agricolă este meteodependentă și de aceea cred că este foarte important să luăm decizii în sensul în care să putem să eliminăm această dependență și să asigurăm fermierilor, agricultorilor români suportul pentru a putea să desfășoare o activitate în domeniu care să poată să asigure productivitate, inclusiv în condiții de secetă. Practic vorbim de dezvoltarea sistemelor de irigații și se fac eforturi susținute în acest sens. Discutăm cu Comisia Europeană, discutăm cu partenerii noștri strategici şi nu numai, pentru a-i atrage să investească în ceea ce înseamnă dezvoltarea sistemelor de irigații din țara noastră și în dezvoltarea agriculturii românești, pentru că putem să producem suficient de mult pentru asigurarea hranei populației țării, dar în aceeași măsură putem să asigurăm pentru asigurarea hranei celor care au nevoie și nu sunt la fel de binecuvântați cum am fost noi, să putem să avem ceea ce ne trebuie și să nu ne fie teamă de o criză a alimentelor. Am fost în țară, am vizitat, sigur, mai multe orașe, mai multe județe și mai multe obiective. Între ele s-au aflat și cele unde se desfășoară activitate agricolă în ferme, inclusiv în ferme zootehnice. Am fost, inclusiv, în locații unde se prelucrează produsele agricole și am primit garanția, de fapt, am putut să văd cu ochii mei că nu avem niciun fel de problemă, am putut să constat că nu avem problemă de asigurare a uleiului, de exemplu, că a fost acea criză a uleiului. România asigură suficient ulei. Într-o singură fabrică asigurăm 40% din necesarul de ulei al ţării. Ori România are, dacă nu mă înșel, șapte fabrici mari și cinci mai mici de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui. Avem, de asemenea, capacități de morărit, deci putem să ne asigurăm fără probleme hrana. Sigur, nu folosim doar făină și ulei. Avem nevoie în continuare să investim, de aceea, în măsurile pachetul „Sprijin pentru România”, unul, una dintre măsuri vizează tocmai sprijinirea fermierilor, sprijinirea industriei alimentare, sprijinirea geneticii pentru zootehnia românească. Avem nevoie să luăm măsuri concrete și urgente în acest domeniu. În domeniul suinelor, de exemplu, România era o țară care avea potențial. Astăzi, capacitatea noastră de a crește porci în fermele din România este destul de mică și nu reușim să le asigurăm materialul genetic pe măsura potențialului pe care îl avem pentru a dezvolta această capabilitate”, a răspuns premierul Ciucă.

CITIȚI AICI interviul pe larg.

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol