Problema atunci când un derbedeu te înghesuie în curtea școlii e că toți cei terorizați de el ar putea să pună mână de la mână să-i vină ăstuia de hac.

Probabil că Uniunea Europeană sau NATO nu funcționează ireproșabil, dar pericolul unui adversar comun îi face să strângă rândurile. Și iată cum țări care până acum nu se gândeau să intre în NATO, decât ca exercițiu de logică, posibil să bată acum la ușa Alianței.

Pe românește, unde dai și unde crapă.

De neconceput în urmă cu două luni, înainte de invazia rusă din Ucraina, acum posibil și chiar probabil: Finlanda intră săptămâna aceasta în faza crucială privind posibila sa cerere de aderare la NATO, cu o decizie finală așteptată până la sfârșitul lunii iunie, transmite RFI.

De altfel, Rusia a făcut o „gafă strategică masivă” prin invadarea Ucrainei pentru a o împiedica să se alăture NATO, Finlanda și Suedia fiind acuma gata să se alăture Alianței Nord-Atlantice încă din vară, potrivit mai multor oficiali citați de The Times.

Oficialii americani au declarat pentru The Times că intrarea Suediei și a Finlandei în NATO a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de Externe ai Alianței de săptămâna trecută la care au participat ambele țări nordice.

„Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american, potrivit The Times, care notează că cererea Finlandei este așteptată în iunie, urmată de cea a Suediei.

60% pro NATO peste noapte

Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda care în mod tradiţional era împotriva aderării ţării nordice la NATO şi-a exprimat, sâmbătă, deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, scrie agenția DPA.

Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă.

Practic “scorul” NATO a crescu de la 30% în februarie la peste 60%, acum. Ponderea celor care se opun e undeva la 20%.

Şefa guvernului finlandez Sanna Marin nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie.

Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului „Parteneriat pentru Pace”, să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp.

Cartea albă a securității

O „carte albă” privind securitatea țării urmează să fie publicată – probabil joi – de guvernul țării nordice, pentru a analiza noua față a vecinului rus. Analiza strategică, comandată la începutul lunii martie, va fi punctul de plecare pentru o sesizare a Parlamentului și pentru o dezbatere națională care va dura câteva săptămâni – într-un moment în care această întrebare este pusă în termeni similari și în Suedia, țara vecină.

Dacă rezultatul va fi pozitiv (și toate amănuntele indică acest lucru), cererea ar putea fi depusă în luna mai, pentru a permite o decizie la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie.

În ultimele săptămâni, Finlanda s-a consultat cu aproape toți cei 30 de membri NATO. Împreună cu vecina sa Suedia, țara a obținut asigurări clare din partea secretarului general Jens Stoltenberg că ușa îi este deschisă și a obținut mult sprijin, de la Statele Unite, Germania, Franța și Regatul Unit.

Rusia tot amenință, dar se va trezi cu o nouă frontieră NATO

Care este reacția Moscovei? Vladimir Putin, care a fluturat pericolul extinderii NATO pentru a justifica invazia Ucrainei, se trezește cu o posibilă nouă frontieră de 1.340 de kilometri cu alianța militară occidentală, scrie France 24.

Moscova amenință în mod regulat Helsinki și Stockholm cu „consecințe politice și militare grave” în cazul în care se alătură NATO, un avertisment repetat în ultimele săptămâni.

Unanimitatea membrilor este necesară pentru aderarea la NATO. Dacă sprijinul Turciei pare a fi un dat, potrivit celor de la Helsinki, există încă un semn de întrebare în ceea ce privește Ungaria lui Viktor Orban.

Potrivit ministrului finlandez de Externe Pekka Haavisto, NATO consideră că ar dura între patru și douăsprezece luni pentru a finaliza o aderare – procedura a durat 13 luni pentru Macedonia de Nord, care a aderat ultima, în martie 2020.

Finlanda poate mobiliza 300.000 de soldați în câteva zile

Pe hârtie, Finlanda (5,5 milioane de locuitori) este un candidat de vis, cu un număr record de rezerviști, reflectând o vigilență mereu menținută față de vecinul rus.

„Putem mobiliza între 280.000 și 300.000 de bărbați și femei în câteva zile”, a declarat fostul premier Alexander Stubb.

După ce a comandat 64 de avioane de vânătoare americane F-35 la sfârșitul anului 2021, țara tocmai a semnat o creștere de 40% a bugetului său militar de acum până în 2026 și va depăși cu mult procentul de 2% din PIB recomandat de NATO.

Istoric complicat

Istoria relației Finlada – Rusia a fost totdeauna complicată.

„Finlanda a fost întotdeauna o zonă de graniță între Est și Vest, mai întâi parte a regatului suedez, apoi un mare ducat autonom al Imperiului Rus și, în cele din urmă, independentă din 1917”, spune Pia Koivunen, istoric la Universitatea din Turku, intervievat de Al Jazeera.

„De-a lungul istoriei, au existat războaie și suferințe, dar și contacte de afaceri și culturale între țări.”

În timpul țarului rus Aleksandru al II-lea, Finlandei i s-a permis un statut special în cadrul Imperiului Rus, având propria monedă și conducându-și în mare parte propriile afaceri, deși finlandeza însăși nu a fost recunoscută ca limbă oficială până în 1902.

În urma Revoluției ruse din 1917, Finlanda a primit în mod pașnic independența din partea liderului sovietic Vladimir Lenin, deși în curând a izbucnit un război civil sângeros între partidul conservator aflat la putere și comuniști.

Apoi, în noiembrie 1939, liderul sovietic Iosif Stalin a încercat o invazie în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Războiul de iarnă.

Războiul de iarnă

Finlandezii hotărâți au dat dovadă de o rezistență feroce. Au mobilizat 300.000 de soldați. Uniunea Sovietică a suferit pierderi uriașe, doar un singur lunetist finlandez, Simo Häyhä, supranumit Moartea Albă, adunând 505 morți confirmate.

Deși înainte de război societatea finlandeză era polarizată și divizată între albi și roșii, conflictul a fost cel care i-a unit.

Finlandezii au reușit să țină piept avansului Armatei Roșii și și-au păstrat libertatea, dar au pierdut o mare parte din teritoriu.

Mai târziu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Finlanda s-a aliat cu Germania nazistă pentru a încerca să o recupereze, dar a pierdut și a trebuit să plătească despăgubiri Uniunii Sovietice.

Promisiunea de neutralitate

Când al Doilea Război Mondial a făcut loc Războiului Rece, Finlanda s-a aflat într-o poziție unică, după ce liderii săi au semnat un tratat cu Moscova în 1948, prin care promitea să nu se alăture nici NATO, nici Pactului de la Varșovia condus de sovietici.

Spre deosebire de alte țări aliniate la unul sau altul dintre cele două blocuri de putere principale conduse fie de la Washington, fie de la Kremlin, Finlanda nu făcea parte din niciunul dintre acestea, ceea ce i-a permis o anumită flexibilitate.

Dar acest lucru a avut un preț. Deși oficial neutră, Uniunea Sovietică a exercitat presiuni asupra Finlandei.

Treptat,  țara nordică a fost apoi supusă unei neutralități forțate pe toată durata Războiului Rece, o „finlandizare” sub atenta supraveghere a Moscovei. Abia în anii ’90 Finlanda a aderat la UE și a devenit partener NATO.

Epilog

Rusia a trimis armament greu la granița cu Finlanda, inclusiv sisteme de rachete, la câteva ore după ce Moscova și-a avertizat vecinul din nord să nu adere la NATO.

---