CITIRE

Drumul greu al României către educație: de la anal...

Drumul greu al României către educație: de la analfabetizare la performanță

Privind retrospectiv, istoria alfabetizării din România poate fi împărțită grosso modo în mai multe etape din punct de vedere cronologic. Principatele Române nu au avut un sistem de educaţie până la jumătatea secolului al XIX-lea, motiv pentru care nu avem o statistică a gradului de alfabetizare în această perioadă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în 1899, doar 22% din populația României era alfabetizată. Procentajul va crește câțiva ani mai târziu în 1912 la 39,3%, un procentaj încă mic comparativ cu alte state europene. Astfel că în momentul de debut al Marelui Război, în armata română peste 65% dintre recruți erau analfabeți, în timp ce în armata germană doar unul din o mie de soldați era analfabet, adică 0,1%.

Rata de analfabetism în 1930, sursa: ro.wikipedia.org

Totuși rata alfabetizării continuă să crească din cauza reformelor agrare de la sfârșitul Primului Război Mondial și a celor din perioada interbelică, iar în 1930 57% din populație știa să scrie și să citească. Totuși, comparativ cu vecinii noștri bulgari (60,3% în 1926) sau unguri (84,8% în 1920), românii erau în urmă. Mai mult, dacă adăugăm faptul că 85,1% din această „alfabetizare” se datora şcolilor primare (şi acestea neterminate într-o treime din cazuri), imaginea care rezultă nu este una măgulitoare.

Rata de analfabetism în 2011, sursa: www.razvanpop.ro

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1948 rata alfabetizării crește la 77%, potrivit recensământului din acel an. Perioada regimului comunist nu ne oferă foarte multe informații veridice în acest sens, dar după căderea comunismului în urma recensământului din 2005, rata alfabetizării crescuse la 97,3%. În fine, potrivit statisticilor din 2011, alfabetizarea în România ajunsese la 98,64%, rata analfabetismului fiind de 1,36%, ceea ce reprezintă în cifre exacte aproximativ 245 000. Dintre aceștia cei mai mulți se aflau în mediul rural. La nivel de județe, cele mai mari rate ale analfabetismului se înregistrau în județele Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița, iar cei mai mulți alfabetizați erau în București, Brașov, Sibiu, Cluj și Argeș. Comparând cifrele din 2011 cu cele din 1948, se observă o reducere a ratei de analfabetism de mai bine de 17 ori în 6 decenii, de la 23% la 1,33%.

Comparând în continuare cifrele din 1948 cu cele din 2011, se poate observa că se păstrează o tendință spre o rată de analfabetism mai mare în județele din Muntenia (cu excepția Bucureștiului) și o rată mai scăzută în zona Trasilvaniei.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

INSTAGRAM
URMĂREŞTE-NE PE INSTAGRAM