Vecinii tăi, ca și tine, își duceau zilele cu bune și cu rele. Se gândeau, ca și tine, la cât le mai rămâne din salariu pentru zilele următoare, ce să mai cumpere, unde să își plănuiască un concediu, dacă să schimbe telefonul sau laptopul etc. Treburi normale, ai fi tentat să spui. Și da, și erau normale. Până alaltăieri dimineață, după ora 04:00, când s-au trezit din somn nu pentru că le suna alarma elegantă de la telefonul mobil, ci aia sinistră, alarma aeriană. Începea urgia.

Ce ai face, dacă ai fi în situația asta? Tu ce ai apuca mai întâi, în afara primelor obiecte de îmbrăcăminte care-ți ies în cale? Ți-ai căuta actele, banii, bijuteriile și alte bunuri de valoare pe care le-ai avea prin casă, ți-ai lua copiii în brațe și animalul de companie în lesă sau în cușcă și ai fugi?

Unde ai fugi?

Unde te-ai ascunde?

Te-ai duce la metrou, da, dacă ai avea metrou, să te adăpostești. Mulți au făcut-o. Dar nu poți ascunde o țară în subteran, la metrou.

Unii aleg să fugă din țară. Istoria tot consemnează valuri de refugiați din calea diferitelor urgii cu care s-a confruntat Omenirea asta. Acum asistăm la unul dintre aceste valuri. Și valul vine din vecini. Unii dintre OAMENI sunt și de-ai noștri. Alții nu, dar tot oameni sunt. Tot disperați.

Speriați de atacul rușilor, ucrainenii fug din calea războiului și caută adăpost peste graniță, în țările învecinate. Mulți și-au luat copiii și câteva bagaje și au pornit spre România. Unii chiar pe jos.

Este momentul în care trebuie să dai dovadă de omenie și să îi primești cum poți mai bine. Se întâmplă asta, de două zile, deja. Românii din localitățile de graniță primesc refugiații. Scene pe care nu le anticipam, dar pe care le consemnează corespondenții de presă, cu bucuria că omenia nu a murit, în ciuda celor doi ani de pandemie, care ne-a înstrăinat.

Mulți ucraineni își părăsesc locuințele și încearcă să plece din țară după ce Rusia a bombardat principalele orașe ale Ucrainei. În România, oficialii spun că „nu vrem să invităm la un val de refugiați”, ONG-uri, oameni de afaceri, și simpli cetățeni sunt dornici să îi ajute.

La intrarea în țară din Sighetul Marmației a fost o noapte grea, friguroasă. Multe femei cu copii au intrat în România din Ucraina. Bărbații nu mai au voie să părăsească țara după ce a fost instaurat legea marțială.

A fost instalată și o tabără în cazul în care refugiații nu au unde să se ducă, dar cei mai mulți dintre ei merg la rude sau cunoștințe. Oricum ar fi, pentru ei urmează o perioadă dificilă pentru că nu știu ce va urma și din ce își vor duce existența, comentează stiri.tvr.ro.

Mii de oameni au așteptat la cozi să intre în România și la granița de la Siret.

Oficialii de la București au spus că țara noastră este pregătită să primească până la 500 de mii de refugiați.

Unii au venit pe jos alții cu mașina și toți au spus că și-au luat doar strictul necesar.

În semn de solidaritate, mulți români au venit cu mașinile să ii ducă pe refugiați unde au nevoie.

În sud estul României există două puncte de frontieră pe unde ucrainenii pot ajunge mai repede în România.  Punctul de frontieră Reni care este vecin cu Republica Moldova însă sunt doar 2 km intre vama ucraineană și cea românească unde se poate trece. Cel de-al doilea este la Isaccea pe unde ucrainenii pot ajunge doar dacă trec Dunărea cu bacul.

Câteva sute de persoane din Ucraina au trecut, joi, Dunărea cu bacul în oraşul românesc Isaccea pentru a se feri de război, iar în sprijinul refugiaţilor autorităţile au decis ca mijlocul de transport naval să funcţioneze fără program, a declarat, pentru AGERPRES, primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

„În vamă, nu se mai respectă programul de îmbarcare, iar în momentul în care feribotul se umple, se trece (Dunărea, n.red.). Din informaţiile pe care le am, acum este plin, urmează să ajungă, după care va pleca imediat în partea cealaltă (pe malul ucrainean al fluviului, n.red.)”, a explicat primarul Moraru.

El a mai spus că majoritatea ucrainenilor care vin în România au maşini personale.

„N-au făcut încă solicitare de cazare. Fiecare ştie unde trebuie să ajungă. Pot să meargă la rude, unii merg şi spre Bulgaria, dar şi spre Turcia, din câte am înţeles”, a menţionat primarul oraşului Isaccea.

Şeful statului a subliniat deplina solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a precizat că ţara noastră va continua să ofere sprijin, în principal asistenţă umanitară.

PESTE 5.300 DE REFUGIAȚI AU INTRAT ÎN ROMÂNIA

Poliția de Frontieră a transmis că joi, 24 februarie 2022, în intervalul orar 00.00-16.00, au intrat în România, prin punctele de frontieră situate la graniţa cu Ucraina (PTF Halmeu – județul Satu Mare, PTF Sighetu Marmatiei – județul Maramureș, PTF Siret – județul Suceava, PTF Isaccea – județul Tulcea) aproximativ 5.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, fiind înregistrată o creştere de 120% comparativ cu acelaşi interval orar al zilei anterioare.

„Reiterăm faptul că polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României.
Situația este în dinamică, iar măsurile din competența Poliției de Frontieră vor fi adaptate, de asemenea, în funcție de evoluția acesteia”, a transmis Poliția de Frontieră, potrivit stirisuceava.net.

Prefectul judeţului Tulcea, Alexandru Dan Munteanu, a declarat azi că „au fost identificate toate capabilităţile pentru a face faţă unui aflux de refugiaţi din Ucraina” şi că la nivel central România este pregătită, din toate punctele de vedere, pentru orice scenariu.

 

România ar putea primi 500.000 de refugiați ucraineni, a declarat azi Vasile Dîncu,ministrul Apărării. Aceștia vor fi găzduiți în taberele amplasate în mai multe județe, printre acestea fiind şi Tulcea.

UPDATE

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Lucian Bode, a anunțat vineri că toate instituţiile responsabile din România sunt mobilizate la cote maxime pentru un flux mare de oameni la frontierele ţării.

Declarații ale ministrului Administraţiei şi Internelor, Lucian Bode:

-Imagini dramatice cu cetățeni care fug din calea războiului, este un moment critic și grav. Prin declansșarea acestui atac împotriva unui stat liber Rusia rescrie a pagina neagră din istoria umanității.

– Nimic nu poate justifica retorica revizionistă a acestui lider.

– Comunitatea internațională reacționează dur și fără jumătăți de măsură.

– România rămâne ferm angajată în a acorda sprijin umanitar Ucrainei

–  Suntem pregătiți cu măsuri care să limiteze la maximum efectele asupra țării noastre

– Vreau să-i asigur pe români ca suntem bine protejați și securitatea României este asigurată

– Structurile MAI sunt pe deplin coordonate

-Precizez că există o colaborare foarte bună cu toate instituţiile responsabile astfel încât să oferim suportul legal şi umanitar necesar persoanelor refugiate care se prezintă la graniţele ţării şi solicită ajutorul României.

– Suntem pregătiți să gestionăm un flux mare de refugiați la frontieră

– Punctele de frontieră sunt solicitate la maximum și suntem pregătiți să suplimentăm personalul dacă e nevoie

– Dintr-un total la nivel național, toate punctele de frontieră, în ultimele 24 de ore, au fost tranzitate de 111 817 persoane, 58 268 pe sensul de intrare. Cu o zi înainte au fost tranzitate de 93060 de persoane

– La frontiera cu Ucraina au fost înregistrate 12 220 persoane care au tranzitat granița, din acestea 10 624 pe sensul de intrare.

– 11 persoane au solicitat azil

– Accesul în România se face în baza unui pașaport biometric și cei care ajung în tara noastră pot rămâne legal pe teritoriul României timp de 90 de zile.

–  Am identificat localitățile unde vor fi instalate aceste tabere

– Ne pregătim pentru un aflux necontrolat de imigranți

UPDATE

Refugiaţii ucraineni care intră în România prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret din judeţul Suceava sunt primiţi cu alimente, în urma unor acţiuni caritabile ale localnicilor.

Zeci de oameni s-au mobilizat pentru sprijinirea ucrainenilor care părăsesc ţara în urma invaziei armatei ruseşti. La ieşirea din Punctul de Trecere a Frontierei de la Siret aceştia primesc sandwich-uri, banane, dulciuri, apă sau un ceai cald.

„Suntem o mână de oameni inimoşi care îi aşteptăm pe refugiaţi la frontieră cu mâncare, băuturi calde şi vrem să transmitem mesajul că orice ajutor este bine-venit. Totodată, aici în frontieră avem nevoie de oameni care vorbesc limba ucraineană, pentru a traduce”, a declarat, pentru AGERPRES, Vasile Nistor, unul dintre oamenii implicaţi în acţiunea de la Vama Siret.

De asemenea, refugiaţilor li se oferă transport gratuit până la Suceava, dar şi câte un spaţiu de cazare, acolo unde nu există altă posibilitate. În multe cazuri, ucrainenii, în special femei şi copii, sunt cazaţi în locuinţele sucevenilor, la pensiuni sau hoteluri din zonă, dar şi biserici.

La faţa locului au fost mobilizate şi echipaje de prim ajutor ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Suceava, care sunt pregătite să acorde sprijin oricărui refugiat care are nevoie. Totodată, în imediata vecinătate a Vămii Siret a fost amplasat un cort de prim ajutor.

UPDATE – Arhiepiscopia Sucevei, pregătită să asigure spații de cazare în parohii și mănăstiri, refugiaților din Ucraina

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a anunţat, vineri, că este pregătită să ofere spaţii de cazare la parohii şi mănăstiri cetăţenilor ucraineni care intră în ţară prin Vama Siret şi să le asigure alimente neperisabile, haine şi obiecte de necesitate, relatează Agerpres.

„Ne-am mobilizat de la prima oră. Avem rezerve de alimente, haine şi obiecte de necesitate, pe care le putem oferi la cerere refugiaţilor care vor să rămână. Dar clericii locali ne informează că, deşi prin Vama Siret trece puhoi de lume, nu rămâne nimeni”, a spus consilierul eparhial din cadrul Biroului de presă şi relaţii publice al eparhiei, părintele Alexandru Flavian Sava.

Potrivit Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, ”eforturile de primire a refugiaţilor sunt coordonate de autorităţi”, iar Biserica va interveni în momentul în care i se va cere ajutorul. Acelora care vor să rămână li se pot pune la dispoziţie casele parohiale nelocuite din nordul eparhiei şi arhondaricele mănăstirilor.

„Clerul misionar din eparhia Sucevei şi Rădăuţilor, care va asigura asistenţă religioasă la cerere pentru refugiaţi, a avut deja o şedinţă de instruire joi”, a spus părintele Sava.

Totodată, asistenţă religioasă vor mai oferi trei preoţi militari de la ISU Suceava şi Jandarmerie, precum şi preotul civil Florin Lavric de la Poliţia de Frontieră.

UPDATE – ANSVSA acordă derogare temporară pentru respectarea condiţiilor de intrare a animalelor de companie din Ucraina în România

România va acorda derogare temporară a respectării unor condiţii de intrare a animalelor de companie din Ucraina pe teritoriul naţional, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), într-un comunicat de presă transmis, vineri, Agerpres.

„Din cauza condiţiilor excepţionale generate de situaţia din Ucraina, pentru a evita eventualele dificultăţi cu refugiaţii care vin din această ţară cu animale de companie, vă informăm că, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 576/2013 cu privire la derogarea de la condiţiile prevăzute pentru circulaţia necomercială a animalelor de companie, România autorizează circulaţia necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie (…)”, menţionează instituţia.

Potrivit sursei citate, va fi permisă intrarea în România animalelor care îndeplinesc condiţiile de introducere în Uniunea Europeană (identificat, vaccinat, cu/sau fără titrul de anticorpi), celor care nu sunt identificate în mod corespunzător cu un microcip/tatuaj, în timp ce, în cazul în care animalele nevaccinate împotriva rabiei sau vaccinarea nu mai este valabilă, persoana responsabilă va completa Formularul de localizare a animalului de companie, care poate fi descărcat de pe site-ul ANSVSA.

Proprietarul animalului va putea îndeplini toate formalităţile şi procedurile după intrarea în România.

Pentru facilitarea accesului refugiaţilor din Ucraina cu animale de companie, ANSVSA a transmis instrucţiuni în teritoriu şi la punctele de trecere a frontierei.

UPDATE – ANUNȚUL PRIMĂRIEI BUCUREȘTI

Municipalitatea bucureşteană poate asigura aproximativ 25.000 de locuri pentru cazare de urgenţă şi aproximativ 5.000 de porţii de mâncare zilnic, a transmis, vineri, primarul general, Nicuşor Dan.

Edilul a convocat vineri responsabili din Primăria Capitalei şi din instituţiile subordonate pentru a evalua resursele pe care municipalitatea le poate pune la dispoziţie în cazul în care autorităţile guvernamentale vor solicita sprijin pentru refugiaţii de război din Ucraina.

„Avem un număr estimat de 25.000 de locuri pentru cazarea de urgenţă (cea mai mare parte la Arena Naţională, dar şi în săli de sport din mai multe şcoli), inclusiv paturi de campanie şi saci de dormit. Avem şi 150 de locuri de cazare pentru refugiaţi aflaţi în situaţii mai dificile (de pildă părinţi cu copii mici). De asemenea, putem oferi circa 5.000 de porţii de mâncare pe zi prin cantinele sociale ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti şi putem pune la dispoziţie asistenţă medicală pentru cei care au nevoie, în cele 19 spitale ale Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. E momentul să arătăm solidaritate cu cetăţenii ucraineni care suferă din cauza războiului şi care au nevoie de ajutorul nostru”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook.

„Suntem într-o situaţia excepţională, avem un război la graniţă. În acest context vreau să adresez un mesaj de solidaritate şi vreau să asigur că Primăria Municipiului Bucureşti este deschisă şi la dispoziţia autorităţilor centrale pentru tot ce înseamnă eventuali refugiaţi sau orice alte lucruri care ţin de această chestiune”, a declarat el.

UPDATE

Premierul Nicolae Ciucă a mers vineri la vama Siret, din județul Suceava, punctul de frontieră pe unde au intrat cei mai mulți refugiați ucraineni. Premierul a verificat, împreună cu miniştrii Afacerilor Interne, Lucian Bode, Sănătăţii, Alexandru Rafila, Apărării, Vasile Dîncu, şeful DSU, Raed Arafat, şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, stadiul pregătirilor pentru gestionarea măsurilor luate de autorităţi la frontiera cu Ucraina.

Aproximativ 19.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România de la începutul agresiunii militare a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, iar dintre aceştia, circa 11.000 au rămas pe teritoriul ţării, 40 dintre ei cerând statut de refugiat.

Şeful Executivului a verificat, vineri după-amiază, stadiul pregătirilor autorităţilor pentru gestionarea situaţiei de la frontiera cu Ucraina, în cadrul unei vizite de lucru efectuate la Siret, în judeţul Suceava.

ÎN LOC DE EPILOG

”Pe cine ai lăsat în urmă, când ai fugit spre România?”, a întrebat-o reportera Digi24 pe o adolescentă care a ajuns în țara noastră din Ucraina.

”Buneii, câinii”, au fost primele gânduri ale fetei.

Așa sună VIAȚA. Și așa sună bulversarea vieții.

Sursa foto: Twitter

---