19 mai 2022, 22:11

Cum se cultivă civilizația și cum se obține aerul curat. Reciclarea, o chestiune care se mai și învață: modelul german

M-am născut și locuiesc în București. Ultimii ani au adus în oraș miresme necunoscute mie până acum: de gunoi ars, de împuțit, miros greoi, sufocant, seara, târziu sau la primele ore ale dimineții. Locuitori ai Capitalei, revoltați, scriu zilnic pe Facebook despre cum se sufocă orașul sub presiunea deșeurilor. Că pe noi atât ne duce capul: să ardem. Ardem terenuri agricole, de călătoriile cu automobilul ajung să-ți dea emoții la fiecare 10 kilometri, când vezi câte o coloană de fum negru, ca după bombardarea unui obiectiv strategic.

Raportul de țară care ne dă fiori

Stăm prost, ba chiar foarte prost la capitolul deșeuri, mai ales alea municipale. Raportul de țară din 2020 privind România, întocmit de Comisia Europeană, spune că gestionarea deșeurilor continuă să reprezinte o provocare majoră pentru țara noastră. Nimic nou pentru noi, cei care și locuim aici.

Ca să dăm și niște cifre, ne îndreptăm tot spre Raportul de țară, de unde aflăm că România înregistrează în continuare o rată scăzută de reciclare a deșeurilor municipale (14%) și rate ridicate de depozitare a deșeurilor (70%).

În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut la 4%.

Știm că pentru mulți dintre noi ideea de colectare separată este una relativ nouă, dar sunt țări în care se dădeau legi în acest domeniu chiar cu mult înainte ca unii dintre noi să ne fi născut.

Legea e lege, dar omul mai și învață din viață

De exemplu, în Germania, prima lege de eliminare a deșeurilor datează din 1972; o lege care, de-a lungul timpului, a fost modificată și ajustată până la forma ei de astăzi, care cuprinde o serie de pași, precum: prevenirea, refolosirea, reciclarea, recuperarea energiei și, în final, eliminarea deșeurilor.

În 2017, cantitatea de deșeuri municipale generate pe cap de locuitor în România continua să se situeze cu mult sub media Uniunii Europene, de aproximativ 487 kg.

În România, aproximativ 70% dintre deșeurile municipale ajung la groapa de gunoi, în timp ce media din Uniunea Europeană este de 23%.

Țările care sunt un exemplu

Țări precum Suedia, cu 0,4%, Finlanda, cu 0,55% și Germania, cu 0,73% oferă un exemplu, depozitând mai puțin de 1% din deșeurile municipale la groapa de gunoi!

Suedia este pe locul 1 la reciclare în Europa, cu sub 1% din deșeurile țării care ajung la gropile de gunoi. În rest, 52% este transformat în energie, iar 47% reciclat. Și toate astea doar printr-un obicei sănătos – de a colecta separat.

Stăm prost. Foarte prost

România deține a doua cea mai mică proporție din Uniunea Europeană la reciclarea deșeurilor municipale generate (14%), în timp ce media țărilor din Uniunea Europeană este de 39%.

Doar 5% din deșeurile municipale generate sunt incinerate, cu valorificare energetică (media din UE fiind de 27%), conform Eurostat.

Principalele motive pentru care reciclarea este încă o provocare la noi sunt: implementarea insuficientă a proceselor de colectare separată a deșeurilor, lipsa unei infrastructuri clare de susținere a colectării separate pentru cetățeni și lipsa unor campanii naționale de informare și educare pentru populație.

Modelul german. ”Nu uita să scoți tomberonul. Mâine vin gunoierii”

De peste 10 zile sunt la Berlin, în cadrul unui program media care m-a adus aici să studiez diversele alternative energetice la gazele și petrolul rusesc, la inovație în materie de protejare a mediului, de reciclare, de mobilitate etc.

Îmi gestionez viața de zi cu zi într-o mică localitate de lângă Berlin, în landrul Brandenburg, Wandlitz. Și mă confrunt cu rigoarea germană în fiecare detaliu al vieții, inclusiv în privința gunoiului.

Am un program pe care trebuie să îl respect, și seara dinaintea zilei în care este programată să vină mașina de preluat gunoiul menajer, trebuie să mă ocup de lada cu gunoiul care este programat spre preluare. Trebuie scoasă în fața curții și pregătită, pentru ca dimineața devreme gunoierii să își poată face treaba.

Este un adevărat spectacol, cum sunt aliniate tomberoanele în așteptarea preluării gunoiului atent selectat. În casă, fiecare tip de deșeu menajer își are lada sa de gunoi. Nu amestecăm deșeuri biologice cu plastic, sticlă sau hârtie. Fiecare își are locul său. Cu siguranță, cel mai solicitat este recipientul pentru plastice, căci acestea ne inundă viața.

Bei, recuperezi PET-ul, îl duci la Lidl, iei bani!

Pentru PET-urile rezultate din consumul de apă minerală sau diverse sucuri s-a găsit deja soluție: sunt returnate la supermarketuri din marile lanțuri comerciale, care s-au învrednicit să se doteze cu aparate care preiau și toacă PET-uri, oferindu-ți niște bani în schimb. Capeți un bon cu care poți merge în magazin și face cumpărături. O metodă atractivă de a determina omul de rând să selecteze inteligent deșeurile.

De multe ori, simțim că într-o problemă așa mare ca cea a deșeurilor de ambalaje, nu putem face mare lucru. Dar, de fapt, totul pleacă de la noi. Dacă începem să colectăm separat în cadrul familiei, cei mici vor trata acest comportament ca pe un reflex, iar astfel ne asigurăm că și generațiile viitoare vor fi unele responsabile față de planetă. Și poate așa înțelegem că nu doar o lege ne poate responsabiliza.

Ținte care trebuie atinse

Directiva cadru privind gestionarea deșeurilor impune statelor membre să atingă anumite ținte pentru reciclarea deșeurilor astfel: 50% în 2020, 55% până în 2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035. România a ratat deja ținta de 50% în anul 2020.

Iar Directiva privind gestionarea ambalajelor și deșeurilor de ambalaje impune ca, până în 2022, 60% dintre ambalajele puse pe piață să fie valorificate, respectiv, reciclate. Din 2023, obiectivul global crește la 65%, iar din 2025 la 70%. Acest lucru înseamnă că, anual, peste 1 milion de tone de deșeuri de ambalaje trebuie să ajungă în instalațiile de reciclare.

Colectarea separată la sursă, în fiecare gospodărie, este primul pas din procesul de reciclare, care contribuie semnificativ la reducerea poluării, economisirea energiei, conservarea resurselor naturale și la creșterea calității vieții și a aerului, inclusiv la obținerea unor produse și ambalaje mai ieftine.

Campanie proaspăt lansată în România

O nouă campanie națională privind colectarea separată a deșeurilor de ambalaje a fost lansată de OIREP Ambalaje împreună cu Ministerul Mediului. Campania „Un’ Doi Trei.” se bazează pe o idee simplă: Desfaci. Folosești. Arunci unde și cum trebuie.

Colectarea separată pare, pentru foarte mulți români, un ritual foarte complicat, ce presupune mulți pași și infrastructură specială. Când, de fapt, colectarea separată înseamnă un minim de atenție în privința ambalajelor pe care le folosim.

Pentru a schimbă un comportament este nevoie de timp, dar, mai ales, de educație. De pași repetați până când aceștia ajung să fie făcuți mecanic sau din reflex.

Campania se desfășoară în perioada mai – iulie 2022, la nivel național, scopul fiind de a informa și educa cetățenii în vederea implementării colectării separate a deșeurilor de ambalaje la sursă.

Mai multe detalii despre campanie sunt pe pagină dedicată: www.oirep.ro/undoitrei și pe canalele dedicate campaniei Facebook | Instagram | Youtube.

 

 


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol