Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a schimbat modul în care o parte a societății civile din România se raportează la dezinformare. Dacă în anii anteriori mobilizarea civică era asociată în principal cu protestele din stradă și lupta împotriva corupției, tot mai mulți cetățeni încearcă acum să intervină direct în mediul online, acolo unde informațiile false și campaniile de manipulare pot ajunge rapid la milioane de utilizatori.

Într-un reportaj publicat la 1 noiembrie, Le Monde descrie câteva dintre inițiativele apărute în România după scrutinul prezidențial din 2024, când primul tur al alegerilor a fost anulat pe fondul neregulilor și al manipulării masive pe TikTok, în contextul suspiciunilor privind o posibilă ingerință rusă. Publicația franceză observă că această experiență a determinat cetățeni, jurnaliști și organizații civice să își intensifice activitatea în spațiul digital, încercând să contracareze fenomenul și să reducă influența campaniilor coordonate.

Unul dintre exemplele prezentate de Le Monde este grupul de Facebook „AI de noi”, un joc de cuvinte pornind de la expresia „vai de noi” și abrevierea pentru inteligență artificială. Comunitatea a adunat peste 12.000 de membri care urmăresc și semnalează conturi false, boți și informații înșelătoare distribuite pe rețelele sociale.

În paralel, au crescut inițiativele de fact-checking dezvoltate de organizații neguvernamentale și redacții de presă, care verifică afirmațiile virale și oferă publicului informații documentate. Aceste demersuri încearcă să spargă bulele informaționale în care utilizatorii ajung să întâlnească aproape exclusiv opinii și mesaje care le confirmă propriile convingeri.

România Imună încearcă să prevină viralizarea manipulării

O altă inițiativă prezentată în reportaj este proiectul România Imună, cofondat în 2025 de Andreea Nistor, specialistă în educație media și digitală, și coordonat de asociația Tehnologia pentru Umanitate. Lansat oficial în mai 2026, sub patronaj prezidențial, proiectul își propune să dezvolte reziliența digitală și să identifice campaniile de manipulare înainte ca acestea să ajungă la o audiență foarte mare.

Programul include ateliere de educație media și informațională în școli, dar și monitorizarea rețelelor sociale cu ajutorul unor instrumente care pot identifica acțiuni coordonate și pot estima potențialul de viralizare al unor informații false. Partenerul strategic al inițiativei este compania franceză OPSCI.ai, specializată în cercetare și dezvoltare în domeniul apărării informaționale.

Potrivit Andreei Nistor, una dintre narațiunile întâlnite frecvent în mediul online este cea potrivit căreia România nu ar fi prosperat prin apartenența la Uniunea Europeană. În loc să se limiteze la demontarea informațiilor false după ce acestea devin virale, echipa proiectului încearcă să publice preventiv mesaje care oferă publicului informații verificate și un context alternativ.

Strategia de comunicare folosește inclusiv umorul și emoția, pentru ca mesajele să ajungă la utilizatori și să concureze cu materialele manipulative. O evaluare prezentată de reprezentanții proiectului, realizată pe un eșantion de 150.000 de persoane, ar fi indicat de patru ori mai puține aprecieri și distribuiri ale conținuturilor manipulative în rândul persoanelor care văzuseră și campaniile preventive ale România Imună. Rezultatul este prezentat de inițiatori ca un indicator al impactului intervențiilor, nu ca o soluție definitivă la fenomen.

Lansarea proiectului sub patronaj prezidențial a ridicat, potrivit Le Monde, întrebări privind independența inițiativei. Fondatorii susțin însă că România Imună este apolitică.