15 martie 2024, 21:32

De ce au fost considerați armenii părinții Moldovei? Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene

Preşedintele României a semnat, în acest an, decretul pentru promulgarea Legii privind instituirea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Potrivit inițiatorilor legii, în această zi sunt sărbătoriţi primii creatori de cultură armeană.

Armine Vosganian

Armine Vosganian

Mănăstirile vechi de secole, spirit asemănător cu bisericile din Anatolia

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, actrița Armine Vosganian vorbește despre relația pe care o are cu zona din care au venit strămoșii ei. „Pentru armenii din diasporă, Armenia ca simbol poate avea mai multe semnificații. Dacă mă gândesc la Armenia ca țară, din păcate, nu mă gândesc la a doua patrie. Patria mea este România, iar strămoșii mei vin din Anatolia și Istanbul. Aceea zonă reprezintă pentru mine un tărâm pierdut în care sper într-o zi să mă simt în siguranță să pot străbate la pas pământul în care familia mea s-a destrămat și din această destrămare și supraviețuire a minorităților etnice din Imperiul Otoman s-a format și familia mea din România. Armenia de astăzi îmi este foarte dragă, dar nu ma regăsesc sufletește în orașele noi. Am frânturi de regăsire în mânăstirile vechi de secole care cred că au un spirit asemănător cu bisericile din Anatolia la care se rugau strămoșii mei.”, spune tânăra.

Armenii, părinții Moldovei pentru fondarea comerțului

Armine consideră că armenii au contribuit la construirea și consolidarea României. „Ziua limbii, alfabetului și culturii armene este foarte importantă nu doar pentru armenii din România, cât și pentru români. Această zi reprezintă o recunoaștere a contribuției minorității armene la crearea României. Nicolae Iorga, de exemplu, îi considera pe armeni părinți ai Moldovei pentru fondarea comerțului, târgurile din Moldova devenind puncte comerciale cruciale în secolele 18, 19 și 20, în perioada interbelică. Această zi este, de asemenea, o celebrarea a tuturor personalităților despre care astăzi mulți armeni și români nu mai știu că aceste personalități au avut origini armenești, de exemplu Gheorghe Asachi care în anul 1847 tipărea la Iași primul abecedar în limba armeană cu titlul «Gheul cetirii literelor mesrobiene».  Asachi a ales acest titlu pentru că alfabetul nostru este considerat o minune, minunea lui Mesrob Maștoț care se spune că ar fi primit acest alfabet ca o viziune de la Dumnezeu în anul 405. Mesrob Maștoț a creat și alfabetul georgian și alfabetul albanez care nu mai este folosit astăzi. Alfabetul a fost vital pentru poporul armean deoarece a reat posibilitatea unei idependențe culturale, religioase și politice, Scripturile putând fi traduse în armeană, iar alfabetul reprezintă și izvorul arta miniaturii armenești care se numără printre cele mai elaborate din lume.”, povestește actrița.

Ce reprezintă limba, alfabetul și cultura armeană pentru noile generații

Tinerii armeni aprofundează și împărtășesc cultura armeană cu persoanele interesate să le cunoască tradițiile și valorile. „Armenii sunt foarte mândri de limba, alfabetul și cultura armeană chiar dacă nu mai vorbesc limba mulți dintre ei. Limba armeană este foarte veche, nu seamănă nu nicio altă limbă și fără o școală zilnică este imposibil de menținut, mai ales dacă ai fost crescut în familie mixtă, iar diaspora armeană din România s-a format în valuri, primul val fiind în secolul 10. Pentru valurile din secolul 20 a fost mai ușor să păstreze limba, dar pentru noi, generațiile următoare, este din ce în ce mai greu. Încercăm, însă, să aprofundăm cultura armeană, să învățăm și să împărtășim cu alte minorități și cu români prin evenimentele culturale pe care le avem și, mai ales, prin Festivalul Strada Armenească.”, explică Armine Vosganian.

Surse fotografii cover foto: Festivalul Strada Armenească, Metropolis


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol