CITIRE

De ce este Paștele cea mai importantă sărbătoare? ...

De ce este Paștele cea mai importantă sărbătoare? Un teolog explică semnificația simbolurilor pascale

Învierea Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare pentru credința creștină. Anul acesta, Paștele ortodox pică pe 28 aprilie. Conform unui sondaj IRES din 2016, 94% dintre români sărbătoresc Paștile.

Laurențiu Dumitru este teolog, editor și scriitor ortodox. Este președintele Asociației Cultarale Karyes. A condus revista OrthoGrafitti și a fost profesor de religie la Colegiul Economic „Maria Teiuleanu” din Pitești.

Într-un interviu acordat editiadedimineata.ro, Laurențiu Dumitru a oferit detalii despre semnificația obiceiurilor de Paști și a explicat de ce Învierea Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare.

Laurențiu Dumitru. Sursă: Facebook

Laurențiu Dumitru. Sursă: Facebook

editiadedimineata.ro: Ce ar trebui să știe societatea românească despre Paști?

Laurențiu Dumitru: Societatea românească ar trebui să știe că Paștile este despre Iisus Hristos care a înviat din morți. Acest lucru ne privește personal pentru că moartea noastră a suferit-o El în chip deplin. Învierea Lui trebuie să fie şi învierea noastră, înviere din moartea păcatului, a neştiinţei, a necunoştinţei. Așadar, accentul în aceste zile sfinte trebuie să cadă pe semnificațiile profund spirituale și nu pe tradiționala îmbuibare românească, pe înnoirea garderobei, pe iepuraș, baxuri, damigene și promoții.

editiadedimineata.ro: Care este rostul postului Paștelui?

Laurențiu Dumitru: Postul Mare este perioada de șase săptămâni care precede Săptămâna Patimilor și care pregătește pentru marea sărbătoare a Sfintelor Paști. Este cel mai lung și mai aspru dintre posturile de durată.

Postul este o nevoință, dar o dulce nevoință, adică o nevoință din care răzbate o tainică bucurie. Miza acestui efort este mare și ține de viața noastră lăuntrică, de tămăduirea noastră sufletească. Este știut că postul este armă asupra diavolului și că în Evanghelie se precizează că un anumit „neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post” (Matei 17, 21). Cei care au biruit patimi sau păcate prin post și rugăciune pot da mărturie. Realmente, fără post și rugăciune este aproape imposibil să te dezbraci de „omul cel vechi” pentru a învia la o nouă viață în Hristos. Nimeni nu a sporit vreodată trecând cu vederea binefacerile postului îmbinat cu rugăciunea. La Înviere nu poți ajunge decât urcând mai întâi Golgota. E nevoie așadar de puțină nevoință, de post, după rânduială, după putere, de grijă la viața noastră, la faptele noastre.

editiadedimineata.ro: Care sunt principalele ritualuri ale românilor în perioada Paștilor?

Laurențiu Dumitru: Pentru mine, ca teolog ortodox, ritualurile de care țin cont și care au cu adevărat importanță și valoare sunt cele ce țin strict de viața Bisericii. E nevoie de participare la viața Bisericii, de baia spovedaniei, de împărtășanie acolo unde nu există impedimente, de participare la ciclul liturgic specific slujbelor din Săptămâna Patimiilor (slujba Deniilor). Închipuiți-vă praznicul acesta ca pe o nuntă! Iar noi, fiecare în parte, datori să ne pregătim inimile, să omorâm în noi omul cel vechi supus păcatului și să înviem împreună cu El, la o nouă viață.

editiadedimineata.ro: Ce obiceiuri sunt la graniță cu păgânismul?

Laurențiu Dumitru: Avem multe superstiții și tradiții locale, unele sunt păguboase de-a dreptul pentru receptarea corectă a sărbătorii, altele însă nu, fiind asimilate frumos, fără a umbri neapărat însemnătatea praznicului. Important e să mergem la esențe, să nu reducem viața creștină la tradiții! De exemplu, am aflat că în unele locuri, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniță și spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe față în zorii zilei de Paști, ca să fie frumoase tot anul și așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a își arăta consimțământul la sentimentele lor, trebuie să le ofere un ou roșu. În Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii se pune un ou roșu si unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conțină monezi, copiii trebuie să-și clătească fața cu apă și să-și atingă obrajii cu ouăle pentru a avea un an plin de bogății. Aceste obiceiuri – spre exemplu – sunt asimilate frumos în cele ale praznicului. Ce mă deranjează personal este amestectul în tragedia de pe Golgota a iepurașului de Paști cu care din ce în ce mai des, din motive de marketing, începe să fie asociată sărbătoarea.

editiadedimineata.ro: Care este semnificația ciocnirii ouălelor?

Laurențiu Dumitru: Oul este asociat cu geneza, cu actul creației, iar oul de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului semnifică piatra mormântului din care Iisus va ieși înviind. Ouăle vopsite pentru Paști ar trebui, de rigoare, să fie roșii, căci amintesc de sângele Domnului vărsat pentru noi. Ciocnirea ouălor semnifică deci deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea, de aceea, prin tradiție, gestul ciocnirii ouălelor este însoțit de salutul pascal Hristos a Înviat!, respectiv Adevărat a Înviat! .

editiadedimineata.ro: Care este semnificația tăierii mielului de Paști?

Laurențiu Dumitru: Nu există nicio semnificație aparte aici. Tăierea mieilor sau a altor animale astăzi nu are nimic în comun cu jertfele evreilor din vremea Vechiului Testament. Dacă în vremea aceea avea sens de curățire sau prefigura în chip profetic jertfa de pe Golgota a Mantuitorului Hristos, nu putem spune că astăzi, în lumina Evangheliei, am avea nevoie de astfel jertfe pentru că „Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi” (I Corinteni 5, 7).

editiadedimineata.ro: De ce este considerată Învierea Domnului cea mai importantă sărbătoare?

Laurențiu Dumitru: Într-adevăr, Praznicul Învierii Domnului sau Sfintele Paști este cea mai însemnată sărbătoare creștinească. Toată raţiunea de a fi a Creștinismului stă în adevărul Învierii. Pentru cei ce cred, Învierea din morți a Mântuitorului Hristos este un adevăr esențial, temelia credinței creștine și fundamentul Bisericii. Dacă Hristos Domnul nu ar fi înviat din morți precum a zis, cuvintele Lui ar fi fost asemenea cu ale oricărui înțelept sau filosof, cuvinte frumoase, dar nu și mântuitoare. De aceea Sfântul Apostol Pavel spune:  „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este şi credinţa voastră. (I Corinteni 15, 14). Viețuirea creștină nu are o rațiune în sine însăși, ci este îndreptățită de legătura pe care o avem cu Hristos Cel Înviat.

La slujbele din Săptămâna Patimilor, dar în mod special de Înviere, lăcașurile de cult devin neîncăpătoare pentru mulțimea de creștini care se adună acolo. Oamenii simt nevoia lăuntrică să recupereze viața spirituală care le-a lipsit, mai bine zis de care s-au lipsit în timpul anului. Așadar, la nivelul mentalului colectiv Paștile este perceput, într-adevăr, ca fiind cea mai importantă sărbătoare creștină.

Paradoxal, dar mai ales creștinul nepracticant e aprins acum de dorința de a valoriza metafizic existența sa, trăiește un soi de nostalgie după timpurile imemoriale și dorește, mai mult sau mai puțin conștient, să refacă împreună cu Hristos drumul de la intrarea Sa triumfală în Ierusalim până la Răstignirea pe Golgota și Învierea Sa din morți, să intre într-o anume rânduială.

Referințe: Sondaj IRES

Foto cover: Doxologia


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.