27 octombrie 2020, 3:15

De ce nu este cool pentru români să trăiască eco?

Toată Europa este conectată la valul generat de principiile ecologiste: de la prezentările de modă axate pe materiale reciclabile, la expoziții de artă în aceeași notă, până la susținerea unui life style bazat pe întoarcerea la natură. Mai mult, trendul a ajuns și în politica mare europeană, partidele verzi având o pondere importantă în opțiunile alegătorilor. Fenomenul a făcut posibilă promovarea unor măsuri de protecția mediului și a unui discurs pe măsură chiar și din partea partidelor a căror ideologie nu este exclusiv de esență ”verde”.

Cu toate acestea, România pare că aleargă pe un traseu paralel cu trendul european. Succesul pentru vreo formațiune ecologistă este extrem de limitat, în condițiile în care politica verde nu are impact asupra vieții cotidiene a românului: ONG-urile de mediu sunt aproape inexistente, campaniile publice de educare în acest sens tind spre zero, iar autoritățile publice plasează mediu la coada listei de priorități.

Iar toate astea se întâmplă si pentru faptul că presiunea publică pentru generarea unor astfel de politici, practic, nu există. Prea puțini dintre noi sunt interesați să mânânce sănătos, să selecteze gunoiul pe care îl produc sau să respecte mediul. De ce?

Suntem prea săraci pentru a trăi curat?

Să mănânci bio sau natural este mai scump pentru buzunarul românului decât accesul la produsele convenționale. Lipsa unei campanii publice de informare corectă ne face să nu avem în vedere un raport pe termen lung între costul actual și beneficiul ulterior. Căci, în decizia de a mânca sănătos nu contează doar gustul sau satisfacția culinară imediată, ci efectele pe termen mediu și lung. Ideea ca ”vedem noi mai târziu ce facem cu sănătatea” este mai mult decât un stil de viață pentru foarte mulți dintre noi. În cultura noastră de copii, tineri sau adulți nu există principiul în care investiția într-o viață sănătoasă acum ne aduce beneficiile unei senectuți cu mai puține boli.

La asta se adaugă și nivelul de trai scăzut și veniturile mult mai mici față de frații noștri europeni, astfel încât accesul la produse mai sănătoase, dar mult mai scumpe este imposibil pentru larga majoritate.

Conform economica.net, sigla bio aplicată unui produs face ca prețul acestuia să crească cu 35% față de un produs similar convențional, în general, iar atunci când vorbim de produse alimentare, prețul poate fi cu până la 250% mai mare.

Iar, de cele mai multe ori, preferăm să înlocuim principiul ”puțin, dar bun” cu ”mult și prost”.

Importam în loc să producem

Dacă principalele piețe pentru producția bio sunt Austria, SUA, Japonia, Germania, Franţa, Italia, producătorii păstrează și ei același grafic.
În România vorbim de producție bio prin excepție, nu ca regulă. Găsim promovarea de produse bio din producția proprie în cazurile unor corporatiști care redescoperă moștenirea bunicilor și sunt în căutare de cooldown sau în investițiile unor experți sau ale unor companii străine. Nefiind o piață, nu producem suficient. Iar dacă nu producem, nu reușim să formăm o piață și în România, opțiunile de import păstrând un preț prohibitiv pentru buzunarul românului.

Este românul ”comod”?

Răspunsul este da, în mod evident. Respectând principiul ”Obișnuința este o a doua natură”, ne-a intrat prea multora în sânge să aruncăm țigara pe geamul masinii, pet-ul pe marginea drumului sau gunoiul menajer de-a valma, fără selectare. Lipsa serviciilor publice în acest sens face ca orice inițiativă să devină misiune imposibilă chiar și pentru cetățeanul doritor de curat. Ba mai mult, este fabuloasă imaginea sacilor de deșeuri sorați corect de către cetățean și aruncați la comun în mașina de gunoi, făcând inutil efortul inițial.

Și asta pentru că gestionarea deșeurilor costă bani, nu doar voință. Este scump să faci un mecanism de colectare, sortare și reciclare, dar odată făcut, nu consumă, ci aduce bani, ca să nu mai vorbim de faptul că poate genera și locuri de muncă.

Dar șocant este altceva: deși din 1 iulie 2019 este în vigoare o lege care prevede amenzi dure pentru cei care nu selectează gunoiul reciclabil de cel menajer, prea puține primării s-au ocupat sa creeze infrastructura necesară, iar și mai puțini oameni respecte litera legii. Astfel încât, în momentul de față, indiferent de ce prevede legea, funcționează un pact tacit al indolenței între administrație și cetățean.

sursa foto: informatiabuzaului.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.