Un studiu arată că oamenii își pot forma amintiri în timpul copilăriei, dar nu își pot aminti aceste amintiri mai târziu în viață.

Cercetătorii au investigat mecanismul care mediază această așa-numită amnezie infantilă folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care urmărește fluxul sanguin pentru ‘a vedea’ activitatea creierului, la sugari care efectuează o sarcină de memorie.

‘Întotdeauna am fost fascinat de această lacună misterioasă pe care o avem în istoria noastră personală‘, a declarat Nick Turk-Browne, profesor de psihologie la Universitatea Yale din Statele Unite și principalul autor al studiului, potrivit agerpres.ro.

Copiii în jurul vârstei de un an încep să dobândească limbajul, mersul, recunosc obiecte, legături sociale, dar cu toate acestea nu ne amintim nimic.

Sigmund Freud, părintele psihanalizei, credea că amintirile timpurii devin inaccesibile pentru conștiință printr-un mecanism de reprimare. Însă potrivit teoriilor moderne, de vină este mai degrabă hipocampul, o parte a creierului care este esențială pentru memoria episodică și care nu este complet dezvoltată în perioada copilăriei timpurii.

Oamenii de știință și-au bazat lucrările pe studii comportamentale anterioare, care au arătat că bebelușii care nu își pot verbaliza amintirile tind să privească mai mult timp obiectele care le sunt deja familiare și pe care și le amintesc.

Un număr total de 26 de bebeluși, din care jumătate aveau mai puțin de un an, iar cealaltă jumătate peste un an, au luat parte la experiment, care a implicat scanarea creierelor lor.

Inițial, le-au fost arătate imagini cu fețe sau obiecte. Ulterior, o imagine pe care o văzuseră deja le-a fost arătată în același timp cu una nouă.

‘Am măsurat timpul petrecut de ei privind imaginile cunoscute, iar acesta este etalonul nostru pentru aprecierea memoriei lor cu privire la imaginea în cauză’, a precizat coordonatorul studiului.

Cercetătorii au confirmat hipocampul este activ de la o vârstă fragedă, însă ce se întâmplă cu aceste amintiri timpurii rămâne un mister.

Primele rezultate sugerează că amintirile pot persista până la vârsta de trei ani înainte de a se estompa.