27 octombrie 2020, 2:08

De ce România nu produce Remdesivir, deși există decizie politică, iar Ungaria îl fabrică

Zilele acestea, o știre de la Budapesta făcea vâlvă pe la București. În primul rând pentru că era vorba despre un antiviral foarte vehiculat în tratamentul formelor medii și grave de COVID-19, Remdesivir, și în al doilea pentru că era vorba despre vecinii noștri ungari, cu care suntem într-o permanentă concurență, cel puțin la nivel oniric.

Doze pentru 250 de pacienți

Ungaria a început să producă pe plan intern medicamentul antiviral, compania farmaceutică ungară Richter producând până în prezent, în etapa iniţială, doze suficiente pentru circa 250 de pacienţi, a declarat vineri ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Jozsef Bodis, citat de hirado.hu.

Potrivit acestuia, până la sfârşitul lunii octombrie vor fi produse doze pentru tratamentul a mai mult de 800 de pacienţi. Guvernul de la Budapesta, care are 5,25 la sută din acțiunile de la Gedeon Richter, a contribuit cu 400 de milioane de forinţi (1,1 milioane de euro) la producţia acestui medicament de către compania Richter, scrie Agerpres.

Comisia Europeană centralizează și gestionează stocuri

Comisia Europeană achiziţionează acest medicament de la compania producătoare Gilead în mod centralizat şi gestionează distribuirea lui către statele membre ale Uniunii Europene.

În luna iulie a fost achiziţionată o cantitate suficientă pentru tratarea a 30.000 de pacienţi COVID-19, dar mai multe state europene, inclusiv România, au anunţat recent că au nevoie de doze suplimentare.

Veșnicele comentarii

La auzul veștii privind Ungaria, în România au și apărut comentariile. ”Noi am distrus Institutul Cantacuzino, nu mai are cine să producă așa ceva!”, ”Ungurii pot, noi nu mai suntem în stare de nimic, am ajuns ultimii din Europa, la mila altora” etc.

La finalul unei ședințe a Partidului Național Liberal, premierul Ludovic Orban a fost abordat de presă. În fond, noi de ce nu avem producție proprie de Remdesivir, au vrut să afle jurnaliștii.

Vorba aia: voință există, nu și putirință

Și au aflat de la premier că există decizie politică în privinţa medicamentului Remdesivir, însă a subliniat că problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie acest medicament.

„Decizia politică există şi în privinţa Remdesivir şi în privinţa Favipiravir, problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie şi mai ales să existe îndeplinite condiţiile legale pentru a putea produce şi vinde pe piaţă acest medicament. (…) Ştiu sigur că există o companie care ar putea într-un termen rezonabil să introducă în fabricaţie Favipiravirul. Toate aceste tratamente sunt tratamente off-label, nu sunt nişte tratamente certe care să ştii 100% că dau (n.r. – rezultate). Se încearcă diferite tratamente, de exemplu la Matei Balş se foloseşte tratamentul cu anticorpi (…) şi la Timişoara se testează. În toată lumea, nu numai la noi, se fac tratamente off-label. Noi, de exemplu, Favipiravirul, primul lot, l-am avut ca o donaţie pentru a face testare clinică”, a spus Orban.

Realizatorii rubricii ”Apel matinal” de la Radio România Actualități s-au îndreptat rapid spre unul dintre jucătorii de pe piață care ar putea fi producător de Remdesivir: Antibiotice Iași.

Care este situația la Antibiotice Iași

Invitatul ”Apelului matinal” a fost, acum trei zile, Ioan Nani, director general Antibiotice Iași, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România.

Întrebat dacă există capacitatea necesară de a produce în cantități suficiente în România, la Iași, de exemplu, cele două medicamente care pot deveni absolut necesare tratamentului pacienților în perioada pandemiei, Remdesivir și Favipiravir, Ioan Nani a oferit cel mai sincer răspuns.

”Nu pot să spun că există undeva în România, la Iași sigur NU există. Antibiotice NU este pregătită deocamdată să producă Remdesivir. Ea este pregătită să producă medicamente injectabile din pulpe betalactamice sterile. Remdesivir este o soluție sterilă injectabilă. Sigur, într-o perioadă de timp, 7 – 8 luni, am fi capabili, DACĂ am începe o investiție estimată undeva la 20 de milioane de euro”, a spus Nani, aproape făcând futilă continuarea intervenției radiofonice printr-un astfel de verdict.

Patent

”Am înțeles că Antibiotice Iaşi s-a implicat și până acum în producția de medicamente necesare tratării infecțiilor cu COVID-19. În afară de cei 20 de milioane de euro, de ce aveți nevoie pentru producerea lor și cât de repede se poate ajunge la producția medicamentelor necesare?”, l-a întrebat, totuși, realizatorul pe directorul de la Antibiotice Iași.

”Sigur că noi am produs celelalte care sunt folosite în tratament asociativ, şi ne referim aici la antitermice, antipiretice, toate folosite, de asemenea medicamentele injectabile tradiţionale, cefalosporine – este principala noastră linie de fabricaţie, ca să spunem aşa sau, dacă vreţi, principalele produse care ne caracterizează. De asemenea, am produs şi hidroxiclorochina, care este, din nou, folosită în unele tratamente adjuvante pentru COVID în anumite faze. Pentru Favipiravir, de exemplu, sau pentru Remdesivir este nevoie totuşi de mai mult decât de voinţă, este nevoie de discuţii cu producătorul american pentru a ceda dreptul de a fabrica. Am auzit că unele companii, de exemplu din Ungaria sau eu ştiu de unde au început să producă. Să fie clar, americanii îşi protejează produsul cu patent. Patentul a fost cedat doar către două companii din India, India fiind un colos cu un miliard şi jumătate de oameni şi care oricum respectă legea patentelor, a brevetelor. În rest, americanii îşi protejează patentul pentru medicament. Chiar dacă e pandemie, companiile trăiesc din aşa ceva”, a mai venit o ”șarjă” de explicații dezarmante, dar cât se poate de ancorate în realitate, din partea directorului general al Antibiotice Iași.

România se aprovizionează în prezent cu Remdesivir prin contracte negociate de Comisia Europeană în numele celor 27 de state membre cu grupul american Gilead, care a dezvoltat medicamentul.

Remdesivir este singurul medicament autorizat în Uniunea Europeană ca tratament specific pentru pacienții infectați cu SARS CoV-2. În scopul asigurării accesului egal la acest medicament al tuturor pacienților la nivel european, Comisia Europeană a realizată o procedură de achiziție comună.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.