28 martie 2024, 13:50

De ce sărbătoresc credincioșii Paștele? Explicațiile istorice ale Învierii lui Iisus Hristos

Învierea Domnului – Sfintele Paști este sărbătoarea închinată Învierii Domnului din morți. Paștele creștin este trecerea de la moarte la viață veșnică, pe când paștele iudaic este trecerea de la robie la libertate.

Credinţa a izvorât din evenimentul învierii. Şi în spaţiul estimărilor teologice nu învierea a fost „începătura” sau cauza generatoare, ci confirmarea mesianităţii lui Iisus. Învierea, desigur, este unul dintre cele mai dinamice elemente ale hristologiei Noului Testament, dar nu este singurul. Pentru autorii sfinţi ai Noului Testament şi pentru Apostolii şi primii propovăduitori ai credinţei creştine învierea lui Hristos a fost un eveniment istoric incontestabil.

Istoricul Învierii lui Iisus Hristos

Iisus Hristos a înviat din morţi şi a ieşit din mormânt fără să-l deschidă şi fără ca vreunul dintre soldaţii păzitori să-L surprindă. Pânza cu care fusese înfăşurat trupul Său cel mort era exact aşa cum fusese pusă pe El, numai că acum lipsea trupul. Mahrama cu care înveliseră capul Său s-a găsit chiar acolo unde fusese capul celui mort, înfăşurată, într-o parte (v. Ioan 20, 6), exact aşa cum fusese pusă în jurul capului Său.

Sursa Elldor.Info

Soldaţii care păzeau mormântul au fugit şi au anunţat despre evenimentele petrecute la mormânt. Erau atât de şocaţi, încât i-au convins pe toţi, chiar şi pe arhierei, că cele ce li s-au întâmplat nu erau fantezii, ci purul adevăr. Arhiereii trebuiau şi acum să falsifice lucrurile, cum că ucenicii au reuşit să dezgroape trupul lui Hristos; că i-au plătit cu generozitate pe soldaţi şi le-au spus să zică lumii: „Ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat pe când noi dormeam”, şi de se va auzi aceasta la dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face (Matei 28,13-14). Dar dacă soldaţii dormeau, cum de ştiau cine a furat trupul? Iar dacă totuşi au ştiut, de ce nu au pornit să-i caute de cum s-au trezit? Şi mai spuneau că au să ia cele mai severe măsuri de siguranţă ca ucenicii să nu fure trupul Domnului Hristos şi să nu înşele lumea, relatează crestinortodox.ro.

Învierea ca fapt istoric în biografia lui Hristos

Evanghelile dau o reprezentare completă a evenimentelor care au urmat crucificării și morții sale. Prima relatare despre Christos înviat e cea a Mariei din Magdala.

Izvorul cel mai vechi al învierii este Pavel, iar el nu este un martor ocular; el pune însă accentul cu tărie asupra importanței absolute și vitale a învierii, ca și asupra autenticitățîi povestirii respective (Corinticul, 15, 14 și urm.. 15. 5 și urm.). Ca martori, el îl menționează mai întâi pe Cephas (Petru, primul, apoi pe cei doisprezece, apoi pe cei cinci sute, apoi pe Iacob. Mărturiile evangheliștilor nu coincid decât asupra faptului că mormântul era gol și deloc asupra cronologiei mărturiilor oculare.


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE