Creștinii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în ziua de 7 ianuarie, întrucât calendarul pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de cel actual.

Înainte de venirea lui Iisus Hristos, existau două calendare, un sistem conceput de egipteni care avea 365 de zile și unul realizat de romani cu 355 de zile. După ce a fost remarcată diferența de zece zile, împăratul Iulius Cezar a decis să adopte calendarul egiptean și urma să fie folosit pentru următoarele 15 secole. Cu toate acestea, de-a lungul timpului s-a constatat o eroare, tabelele pascale nu corespundeau cu zilele în care era lună plină și, astfel, în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o schimbare, reprimând zece zile și numind acest sistem calendar nou, spune crestinortodox.ro.

Nu toate religiile recunosc această schimbare, iar în ziua de 7 ianuarie, există persoane care sărbătoresc Crăciunul și respectă anumite tradiții și obiceiuri specifice.

Seara de 7 ianuarie începe cu copii care merg la colindat pe la casele oamenilor, îmbrăcați în costum popular caracteristic, ce constă în colaci legaţi cu ştergare înflorate. După ce se întorc, oamenii pregătesc ‘Cina Sfântă’, în cadrul căreia oamenii pregătesc feluri de mâncare specifice, dar și unele neobișnuite. Printre care se numără hrebleanca, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză, lapşa, tăiţei fierţi în supă de pasăre, haladet, o piftie specială, care se serveşte cu hrean și vareniki, colţunaşi cu brânză. Dar, pe lângă acestea, unele minorități aleg să mânânce de post, pe când altele servesc 12 feluri, relatează  timpul.md.

La miezul nopții se merge la biserică, la snocne, slujba ținută pentru Crăciunul de rit vechi, iar după ce aceasta se termină începe să se colinde, nelipsind colinda de 17 strofe. În plus, în dimineața următoare se obișnuiește să se meargă din nou la biserică, apoi familiile se reunesc pentru o masă tradițională, alcătuită din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peşte, ciorbe şi borşuri, zacuscă.

Există o tradiție în care unele persoane, ard o crenguță de stejar, crezând că vor avea parte de fericire și noroc sau pun sub fețele de masă bani și fân, urmând să fie scoase pe 19 ianuarie, când se sărbătorește Boboteaza.

Sursă foto: ntv.md