Vladimir Putin își continuă nestingherit de nicio criză economică sau socială internă războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, unde armata sa înșiră nume de localități pe harta ororilor. Un deja vu istoric. De data asta este Izium. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri forţele ruse că sunt nişte „ucigaşi” şi „torţionari” după descoperirea a sute de corpuri îngropate sumar într-o pădure din apropiere de Izium, unde au fost descoperite şi”săli de tortură”, notează AFP, citată de Agerpres.

Russia is a terrorist country. I don’t know why the world is slow to recognize it. We liberated Izium. Over 400 graves were found in the forest next to it. How many tortured Ukrainians are there is unknown. How many more of our people must die so that all finally figured it out? pic.twitter.com/0nqqaPPsLK

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) September 16, 2022

99% dintre cadavrele exhumate din groapa comună din Izium aveau semne de moarte violentă, potrivit autorităților ucrainene. Autoritățile ucrainene au descoperit mai multe cadavre cu mâinile legate la spate și unul „cu o frânghie în jurul gâtului”, a declarat vineri Oleg Sinegubov, șeful administrației regionale Harkov.

What is now being found in liberated Izyum is a horror. Wherever the Russian army was — death, torture, and suffering followed.

Photo: Evgeniy Maloletka, Kostiantyn Liberov pic.twitter.com/RwIFkm4BuU

— The New Voice of Ukraine (@NewVoiceUkraine) September 16, 2022

Uniunea Europeană a fost „profund șocată” de gropile comune descoperite de oficialii ucraineni la Izium, a declarat șeful politicii externe al blocului, Josep Borrell.

Și preşedintele francez Emmanuel Macron a condamnat vineri „în cei mai fermi termeni atrocităţile comise la Izium, în Ucraina, sub ocupaţie rusă”, după descoperirea a sute de cadavre îngropate sumar în apropierea acestui oraş recucerit de ucraineni de la forţele ruse.

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului intenţionează să trimită „în curând” o echipă la Izium, pentru a ancheta la fața locului circumstanțele morții celor descoperiți în groapa comună.

Atunci când sunt descoperite gropi comune, este important să se verifice dacă este vorba de militari sau de civili, dacă au fost ucişi în timpul luptelor sau dacă au murit din cauze exacerbate de lipsa îngrijirilor medicale, a explicat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.

România a depus vineri la Grefa Curţii Europene a Drepturilor Omului cererea de intervenţie în favoarea Ucrainei, în cauza introdusă de acest stat împotriva Federaţiei Ruse la Curte pe 28 februarie, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Cauza aflată în stadiu incipient pe rolul CEDO, are ca obiect încălcările grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federaţia Rusă în cadrul agresiunii militare desfăşurate pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie, precizează sursa citată.

Cererea de intervenţie a României a fost adresată prin intermediul Agentului Guvernamental pentru CEDO.

„Această intervenţie a României are loc în cadrul eforturilor ţării noastre de susţinere a Ucrainei, ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, inclusiv prin intermediul instrumentelor de drept internaţional”, se arată în comunicat.

Potrivit MAE, România îşi propune astfel să transmită „un mesaj principial, în spiritul acţiunilor sale de promotor tradiţional al justiţiei internaţionale”.

Demersul României de a interveni în această cauză a fost iniţiat la solicitarea părţii ucrainene, transmisă după introducerea de către Ucraina la CEDO a cererii în formă completă, la 23 iunie, urmată de comunicatul CEDO din 28 iunie.

MAE reaminteşte că România şi-a arătat susţinerea pentru Ucraina în domeniul justiţiei internaţionale şi prin iniţierea, la 2 martie 2022, alături de alte state 39 de state, a procedurilor pe rolul Curţii Penale Internaţionale, precum şi prin Declaraţia de Intervenţie în procesul aflat pe rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în dosarul privind „Acuzaţii de genocid în temeiul Convenţiei pentru prevenirea şi pedepsirea crimei de genocid (Ucraina c. Rusia)”, transmisă la CIJ pe 13 septembrie.

Acordarea permisiunii statelor de a interveni în cauze aflate pe rol, „în interesul unei bune administrări a justiţiei” este o practică bine stabilită la nivelul CEDO. Intervenţia se solicită potrivit unei proceduri specifice şi se acordă de către CEDO, având în vedere că speţele aflate pe rol au o importanţă publică majoră şi că, de cele mai multe ori, impactul deciziilor se extinde dincolo de cazul individual respectiv, explică Ministerul Afacerilor Externe.

În cazul acordării permisiunii de intervenţie, statele interveniente sunt invitate să prezinte intervenţia sub formă de observaţii scrise, în termenul stabilit de instanţă. Conţinutul intervenţiei se va limita la aspecte principiale, cu precădere aspecte ce ţin de admisibilitatea cererii şi de chestiunea complexă a întrepătrunderii drepturilor omului cu dreptul internaţional umanitar, se mai arată în comunicat.

 

 

---