Acum mai bine de 350 de ani în Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” veneau la slujbe domnitorul Țării Românești din acea perioadă, Constantin Șerban împreună cu soția sa, Domnița Bălașa. Aceștia sunt cei care au ctitorit lăcașul de cult ce a trecut nevătămat de-a lungul veacurilor.

Biserica se găsește în centrul Piteștiului chiar la kilometrul zero al municipiului, fiind cel mai cunoscut loc medieval din oraș. Aceasta a fost construită în anul 1656, însă până în anul 1746 nu apare în nici o atestare documentară. Abia în anul 1746 lăcașul a fost numit în documentele lăsate de către mitropolitul Ungro – Vlahiei, Neofit, care au fost publicate în Jurnalul Bisericii Ortodoxe Române din anul 1876 și trecute mai apoi în Sinodicul Bisericii Sfântul Gheorghe.

Edificiul a fost realizat din cărămidă, iar alegerea acestui material în locul pietrei a fost cea care i-a conferit construcției impresia unei așezări vechi muntenești din jurul secolelor XV – XVI. Biserica beneficiază de trei părți și mai exact altarul cu naosul care sunt păstrate în forma lor originală, în timp ce pronaosul este mult mai ridicat și decorat diferit în comparație cu restul clădirii. Cel din urmă conferind impresia că a fost adăugat ulterior celorlalte două. Biserica are o valoare arhitectonică inestimabilă datorită pridvorului care a fost supraînălțat prin intermediul unui foișor, iar pe mai multe coloane realizate din cărămidă a fost ridicată clopotnița, o soluție tehnică folosită pentru întâia oară în Țara Românească.

Despre clopotele bisericii se știe că au ars în incendiul din anul 1848, împreună cu acoperișul din șindrilă și amvonul bisericii. Însă, din fericire majoritatea lucrurilor din Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” au fost salvate, urmând bineînțeles mai multe lucrări de restaurare. Acoperișul a fost modificat în unul de tablă, iar în locul vechilor turle de mici dimensiuni a fost realizată o turlă mare de 37 de metri orientată spre apus.

În jurul anilor 60 biserica s-a regăsit pe lista construcțiilor propuse pentru demolare, însă parcă printr-o minune, sentința aceasta a fost modificată într-un ordin de restaurare totală care să respecte planul original. Astfel că au urmat lucrări între anii 1963 respectiv 1968, când pictura din naos a fost realizată de către artistul Gheorghe Stoenescu. Despre pronaus se știe că a fost realizat între anii 1971 respectiv 1974 de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona.

Pe lângă Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” în trecut a funcționat și Școala Domnească din Pitești care a fost atestată documentar pe la jumătatea secolului al XIII-lea. În ziua de astăzi încă sunt păstrate aici vechile manuale din fosta școală, dar și mai multe exemplare de cărți vechi românești, unele având importante adnotări care fac referire la istoria Piteștiului.

Sursă foto cover: informatii-romania.ro

---