CITIRE

Descoperă România. Casa memorială a Elenei Farago,...

Descoperă România. Casa memorială a Elenei Farago, poeta copiilor

În centrul orașului Craiova se află casa memorială a scriitoarei Elena Farago, chiar în aceeași curte cu sediul principal al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. În acest edificiu a locuit poeta din anul 1921, atunci a fost numită și director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” și până în anul 1954 când a trecut la cele veșnice. În ziua de astăzi casa cuprinde birouri administrative și o expoziție memorială permanentă, acesta este formată din 396 de exponate precum scrisori, fotografii ale familiei, fotocopii, documente oficiale, reviste și cărți, piese de mobilier și diverse obiecte personale care au aparținut poetei sau familiei sale.

Sursă foto: info-herodot.ro

Casa a fost realizată de către familia Grigore și Elena Lăceanu în anul 1898 în aceeași curte cu locuința lor principală devenită astăzi sediul central al Bibliotecii Județene. Grigore Lăceanu a fost de-a lungul timpului negustor, pitar, sedar și deputat în Divanul ad – hoc al Țării Românești din 1857. Acesta a fost căsătorit cu Elena Lăceanu, iar împreună au avut o fată pe Aristia.

Sursă foto: aman.ro

În anul 1853 Aristia Lăceanu s-a căsătorit cu Alexandru Aman, împreună cu acesta a fondat muzeul și biblioteca chiar în fostele case a părinților săi. În anul 1901 pe data de 14 mai prin testament Aristia donează imobilele și averea primăriei din Craiova. „Voesc, conform dorinței mult regretatului meu soț, ca în casele mele din acest oraș, cu tot locul și dependințele lor din strada Cogălniceanu, Primăria Craiovei să înființeze și întreție pentru totdeauna o bibliotecă publică în etajul de jos și un muzeu cu o galerie de tablouri în etajul de sus al acestor case. Dependințele acestor case vor servi pentru locuință personalului în serviciul bibliotecei și muzeului”. În același an pe data de 21 decembrie a fost inaugurată Fundația „Alexandru și Aristia Aman” în prezența lui Spiru Haret care era pe atunci ministrul Instrucțiunii Publice.

Sursă foto: cultural.bzi.ro

În luna septembrie din anul 1921 Elena Farago a fost numită director al fundației și a rămas la conducere timp de peste 30 de ani. Așadar ea a locuit în casa mică a Amanilor, unde a realizat un adevărat salon literar. Aici s-a concentrat asupra oamenilor de literatură și cultură din Craiova și tot aici aveau loc cursurile de literatură și istoria artei din cadrul Universității libere. Astfel edificiul a devenit și casă pentru Elena Farago, dar și loc de întâlnire pentru iubitorii de literatură și artă.

Sursă foto: monumenteoltenia.ro

Anul 2007 a reprezentat un moment important pentru clădirea patrimoniu deoarece a fost consolidată și modernizată din temelie. În momentul de față edificiul este deschis de luni până vineri între orele 8.00 respectiv 19.00.

Sursă foto: gds.ro

Elena Farago rămâne o emblemă pentru literatura română și pentru viața culturală a Craiovei. S-a născut pe 29 martie 1878 la Bârlad într-o familie veche greacă. Aceasta s-a stabilit la București în urma unei boli grave și a fost internată pentru mult timp la spitalul Colțea. A lucrat ca guvernantă pentru copii lui I.L. Caragiale în casa căruia face cunoștință cu Al. Vlahuță, G. Coșbuc, G. Ranetti ș.a.m.d. Ceva ani mai târziu se mărită cu Francisc Farago, iar împreună se mută la Bănie, unde rămân până la sfârșitul vieții.

Sursă foto: radioiasi.ro

Începutul literar al Elenei Farago are loc din anul 1898 cu un reportaj sub pseudonim. În anul 1906 la îndemnul prietenului Nicolae Iorga publică primul său volum de poezii „Versuri” la Editura „Luceafărul” din Budapesta, acesta a fost văzut cu ochi buni de critica literară a vremii. În anii ce au urmat a publicat volumele „Șoapte din umbră”, „Traduceri libere”, „Din taina vechilor răspântii”, „Șoaptele amurgului”, „Poezii alese”, „Poezii” ș.a.m.d. Elena Farago a redactat și literatură pentru copii, iar majoritatea volumelor erau redactate în versuri „Pentru Copii”, „Din traista lui Moș Crăciun”, „Să fim buni”, „Ziarul unui motan”, „Într-un cuib de rândunică”, „A ciocnit un ou de lemn” ș.a.m.d.

Tot în Craiova poeta a întemeiat împreună cu I. B. Georgescu, C. Gerota, I. Dongorozi și C.D. Fortunescu o revistă literară deosebită „Năzuința”, la care au ajutat și Simion Mehedinți, Ion Barbu, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu ș.a.m.d. Elena Farago s-a mai aflat și în fruntea Cercului cultural din Craiova, dar și al revistei „Ramuri”. În aceste circumstanțe i-a cunoscut pe E. Gârleanu, L. Rebreanu, L. Blaga, V. Eftimiu, I. Minulescu, N. Iorga și mulți alții.

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

După o așa carieră literară Elena Farago a primit numeroase premii și distincții. Aceasta a fost laureată a Academiei Române cu Premiul „Adamachi” pentru cărțile „Șoapte din umbră” respectiv „Traduceri libere” și mai apoi pentru volumele „Șoaptele amurgului” și „Din traista lui Moș Crăciun”. A primit Premiul „Neuschotz” pentru „Ziarul unui motan”, Premiul Internațional „Femina” și Premiul Național pentru Literatură. Chiar Regele Carol al II- lea i-a înmânat poetei pentru meritele sale medalia „Bene Merenti” – clasa I și „Ordinul Meritului Cultural” – portret Cavaler clasa a II – a. Elena Farago a fost declarată membră a Societății Scriitorilor Români din anul 1990 și din anul 1947 cetățean de onoare al orașului Craiova.

Una dintre cele mai cunoscute poezii:

Gândăcelul 
„- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!…

Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…

Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!”


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.