CITIRE

Descoperă România. Gânditorul de la Hamangia- un m...

Descoperă România. Gânditorul de la Hamangia- un mister în vârstă de 8.000 de ani

„Gânditorul” este o statuetă unică în lume și a constituit o descoperire de-a dreptul extraodinară din timpul cercetătărilor arheologice care s-au desfășurat la necropola din Hamangia. Acestea au fost scoase la suprafață de către profesorul pe nume Dumitru Berciu, unul dintre cei mai renumiți istorici și implicit arheologi din România în anul 1956. Statueta a fost cel mai probabil modelată în timpul epocii de piatră acum mai bine de 8.000 de ani, iar mai apoi a fost depusă împreună cu perechea sa, o altă statuetă, într-un mormânt. Despre acest lucru se spune că a fost mai exact o ofrandă pentru viața de după moarte. 

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Statueta ne exemplifică un bărbat care stă pe un scaun de mici dimensiuni, care nu beneficiază de spătar și are diverse motive decorative liniare pe laturi. Despre partea superioară a corpului se observă că este una aplecată în față, iar capul este sprijinit de ambele mâini, coatele fiind așezate cu grijă pe genunchi.

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Capul are formă ovală și în zona feței se pot observa atât ochii, cât și nasul sau gura. Fruntea este una îngustă, iar urechile sunt reprezentate de un orificiu circular. Ochii au fost făcuți cu ajutorul unei paste albe tocmai pentru a reuși să se accentueze expresivitatea acestora. Însă, în timp ce statueta a fost îmbogățită prin diferite semnificații, devenind în timp un adevărat simbol universal pentru spiritualitatea omului preistoric în dreptul statuetelor se poate observa textul  „omul acelui timp, devenit mult mai uman, mai apropiat de cel care admiră astăzi, ieri şi mâine cele două capodopere modelate în lut. Perenitatea sentimentelor umane reprezintă, poate, mesajul cel mai important pe care ni-l transmite”.

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Perechea „Gânditorului” sau „Femeia șezând” așa cum o spune și numele exemplifică silueta unei femei care cel mai probabil stă direct pe sol, având zona inferioară plată. Cele două statuete sunt singurul ansamblu de ordin preistoric în cadrul căruia fiecare dintre cele două piese are o așa zisă personalitate vizibil exprimată, completându-se reciproc. Cel mai posibil figurina masculină ar fi reprezentat un zeu al naturii sau al vegetației în timp ce figurina feminină  era o zeiță a fertilității. Din epoca neolitică au fost observate mai multe figurine – statuete antropomorfe. Tot la Hamangia fiind descorite și mai multe vase de lut ars, cu diferite forme sau decoruri nemaivăzute, dovedind în acest fel existența unor comunități umane provenite din afara spațiului dintre Mare și Dunăre care ar fi migrat aici. Despre originea culturii se precizează că a fost regăsită în Antolia, locul din care s-ar fi deplasat apoi spre țărmurile vestice ale Mării Negre.

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

În aproximativ cinci ani de când statuetele au fost descoperite acestea au devenit de-a dreptul celebre în lume fiind expuse în nenumărate rânduri și în străinătate. Piesele au ajuns în locuri precum Londra, Atena, Paris sau New York, iar după anii 90 o comisie din partea UNESCO a inclus „Gânditorul” descoperit la Hamangia într-o listă scurtă, de numai zece artefacte, din întreaga lume care nu trebuie să dispară niciodată.

Sursă foto: istorie-pe-scurt.ro

Oamenii care au dus la crearea culturii Hamangia conform notărilor făcute de Dumitru Berciu, erau crescători de animale sau cultivatori de plante. „Economia lor avea totuşi încă un pronunţat caracter vânătoresc. La baza organizării lor sociale stătea ginta matriarhală.   Oamenii culturii Hamangia ajunseseră să aibă o concepţie bine conturată despre viaţă şi moarte, îngropându-şi morţii în cimitire, separate de aşezările celor vii, aşa cum este, de pildă, cimitirul de la Cernavodă, unde au fost descoperite până acum circa 400 de morminte de inhumaţie, fiind cel mai vechi şi cel mai întins din toată Europa sud-estică”, conform adevarul.ro.

Cele două statuete în ziua de astăzi se află în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, iar în județul Constanța se găsește expusă o copie a celor două piese, în cadrul Muzeului de Istorie și Arheologie.

Sursă foto cover: jurnaluldedrajna.ro


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.