Castelul Teleki din Pribilești are o valoare inestimabilă din punct de vedere istoric. Acesta a marcat și o parte semnificativă din istoria Ungariei. Utilizată drept reședință de vară de către nobilul Geza Teleki și băiatul său Pal Teleki, conte de Szek.

Foarte multe personalități din Ungaria au vizitat domeniul în timpul verilor, bucurându-se bineînțeles de faimoasele seri de bal, atunci cînd marele salon cu pian ce se găsește la etajul clădirii se transforma într-o atracție principală. De arhitectura locului s-a ocupat Miklob Ybl, un nume emblematic pentru edificiile din secolul al XIX-lea din Ungaria, dar și un promotor pentru stilul neo-renascentist.

Ridicat la finele anului al XVIII-lea conacul familiei Teleki este înconjurat de un parc ce se întinde pe circa 16 hectare. În anul 1897 castelul a trecut prin mai multe etape de modernizare specifice stilului eclectic, fiind extins atunci cu încă un etaj de către Geza Teleki, om politic, ministru de interne pentru o perioadă scurtă de timp și scriitor.

Conform celor de la artmarkhistoricalestate.ro din dosarul provenit de la Institului Național al Patrimoniului descoperim că  „În acest conac s-au păstrat operele scrise ale membrilor familiei, actele familiei şi o bibliotecă renumită. Toate acestea, în timpul celui de al II-lea Război Mondial au fost distruse.” După naționalizarea din 1949, castelul a fost folosit în diverse scopuri, inclusiv ca sediu CAP, depozit pentru cereale, sală de cinema și sală de bal. Cu ocazia clasării ca monument istoric, în 1962, castelul era prezentat astfel: „Castelul este amplasat lângă drum, cu retragere de 20 de metri. Lângă el mai este o casă cu parter. Parcul castelului a fost distrus, fiind folosit drept teren agricol. Clădirea are 3 niveluri. Subsolul este numai pe o parte şi sub turn. Este din piatră brută cu boltiri. Parterul are două intrări pe laturile opuse. Mai este o intrare în turn. Deasupra intrării principale este un balcon şi o copertină de sticlă este pe latura de vest. Intrarea secundară, dinspre est, este formată din trei arcade, cu pridvor deschis, de unde se intră pe trei direcţii. La intrarea principală se află un hol mare unde este scara, iar etajul are un balcon de jur împrejur. La etaj, din balcon, se intră într-o cameră mare în care tavanul este susţinut de o grindă de ciment şi doi stâlpi metalici. Celelalte camere au uşi la parter şi etaj. Ferestrele de deasupra intrării au în partea superioară un semicerc, celelalte sunt drepte. Sunt două turnuri, unul cu plan pătrat, celălalt circular, ambele având intrări separate, din exterior. Turnul cu plan pătrat are o scară metalică, care urcă pentru patru niveluri. Pe latura de est, la ultimul etaj, are balcon. Turnul are coif piramidal cu turnuleţe la colţuri. Turnul cu plan circular comunică cu o scară secundară. Are coif conic. Cele două intrări la subsol sunt pe lângă turnuri. La etaj, pe colţul de S-E, este un banwindow. Deasupra intrării secundare la nivelul şarpantei este un fronton.”

După picarea regimului comunist pentru revendicarea domeniului nu s-a prezentat nimeni, așa că acesta a fost trecut din anul 2006 în proprietatea privată a comunei Satulung. Un an mai târziu, unul dintre urmașii familiei Teleki a venit în zonă și a cumpărat castelul pentru cu gândul de a îl reabilita. Din păcate planurile acestuia nu au reușit și edificiul a fost vândut iar. Chiar și astăzi sătenii din Pribilești povestesc despre bătrâna pădure de stejari canadieni care înconjura în trecut construcția, reușind să înspăimânte pe oricine se apropia indiferent dacă era zi sau noapte.

Sursă foto cover: artmarkhistoricalestate.ro

---