Lacul Sfânta Ana se găsește la aproximativ 17 kilometri de Băile Tușnad și este singurul lac vulcanic de pe teritoriul României. Acesta s-a format pe fundul craterului vulcanului stins din Masivul Ciomatu.

Referitor la ultima erupție a vulcanului părerile diferă, însă aceasta a avut loc cam cu 30.000 – 40.000 de ani în urmă. După această ultimă erupție în craterul vulcanului s-a strâns apa din precipitații și așa s-a ajuns la apariția lacului.

Acest loc reprezintă un punct important de atracție turistică naturală din Ținutul Secuiesc, fiind și singurul lac de proveniență vulcanică din Europa Central – Estică. Altitudinea la care se află acesta este de 949-950 metri, iar adâncimea apei atinge dimensiuni diferite între 12 și 6,5 metri.

Ca orice obiectiv turistic din România și lacul Sfânta Ana are două legende sângeroase care sunt vechi de sute de ani și au dat numele apei.

Prima legendă amintește de doi frați rivali care își doreau să iasă în evidență unul față de celălalt cu orice preț. Așa ca unul dintre ei a vrut să demonstreze că are cea mai frumoasă caleașcă și a înhămat la aceasta cele mai frumoase fecioare din sat. Deoarece ele erau firave și nu au reușit să mute caleașca foarte grea, bărbatul a hotărât să le biciuiască și să le supună la chinuri groaznice. Așa că una dintre fecioare pe nume Ana l-a blestemat. Atunci o furtună puternică s-a pornit din senin și l-a omorât pe bărbat și i-a dărâmat și castelul. În locul castelului se spune că s-a format lacul de astăzi și de aceea poartă și numele de Sfânta Ana.

A doua legendă se referă tot la o fată pe nume Ana. Aceasta a fost obligată de familie să se căsătorească cu un băiat pe care nu-l voia și nu-l iubea chiar dacă și-a implorat părinții să nu o mărite. Însă aceștia nu au vrut să o asculte din cauza bogățiilor pe care le avea tânărul. Așadar se spune că tânăra a fugit în noaptea nunții și s-a aruncat în lac. Deoarece localnicii au fost impresionați de suferința trăită de fată au hotărât să denumească lacul Sfânta Ana, loc al fertilității și al iubirii.

Astăzi pe lângă faptul că lacul este un loc de relaxare în care turiștii vin pentru a respira puțin aer curat, lacul reprezintă o zonă de pelerinaj. Oamenii vin aici să se roage la capela din piatră de pe marginea lacului ctitorită în anul 1564. Aici veneau pe o durată de mai multe zile aproximativ 30.000 – 40.000 de pelerini, care se rugau la Sfânta Ana pentru a-i ajuta pe tineri să-și găsească perechea.

Lacul are și câteva motive pentru care oamenii să-și pună semne de întrebare. Cum ar fi că nivelul apei nu scade niciodată chiar dacă lacul nu are izvoare, fiind alimentat doar de precipitații. Puritatea apei este foarte asemănătoare cu apa distilată. Locuitorii nu au nevoie de prognoze meteo deoarece în muntele de lângă lac există două fisuri și aceștia spun că dacă vine ploaia aerul emanat de acelea pișcă la nas. Acest eveniment a fost demonstrat științific și a reieșit faptul că în zonă există o activitate post – vulcanică sensibilă la schimbarea atmosferică. O presiune scăzută duce la urcarea bioxidului de carbon și a sulfului spre suprafață.

 

---