Laleaua de Cazane înflorește în fiecare an la începutul lunii aprilie doar pe versanții abrupți și stâncoși din Rezervația Naturală Cazanele Dunării. Floare denumită științific tulipa hungarica poate fi admirată mai exact în apropiere de Peștera Veterani.

Popular numită laleaua bănățeană, aceasta are florile exclusiv de culoare galbenă și fără miros. Acestea cresc în vârful unui lujer care răsare în mijlocul a circa trei sau patru frunze mari.

Splendoarea zonei nu se poate descrie în cuvinte, mai ales că aceste flori răsar din versanții abrupți ai Ciucarului Mare care la o primă vedere par neprietenoși, dar reușesc cu ușurință să-ți taie răsuflarea. În total Cazanele Dunării, cele Mici și Mari însumează o lungime de nouă kilometri reprezentând astfel cea mai impresionantă porțiune a parcursului Dunării de la izvor până la vărsare. Referitor la turiștii care-și doresc să admire laleaua unică, aceștia pot ajunge în apropierea versanților cu o barcă.

Laleaua de Cazane a fost pentru întâia oară menționată în anul 1884 de către botanistul ungar Vincze von Borbas în Foaia Asociaţiunii Transilvania. În ziua de astăzi, specia unică în întreaga lume este protejată de lege (OUG 57/2007) și de Convenția de la Berna. Este inclusă pe lista speciilor ocrotite, iar aria sa face parte din teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier. Amenda pentru cine are curajul să rupă un singur fir este de 10.000 de lei.

Deoarece se apropie momentul înfloririi și ne-am dorit să aflăm mai multe detalii, am luat legătura cu biologul Amalia Dumbravă.

Întrebată cum se pregătesc reprezentanții Parcului Natural Porțile de Fier pentru sezonul Lalelelor de Cazane aceasta ne-a precizat:

„În primul rând noi avem activitățile anuale specifice „scopului” pentru care am fost desemnați și anume monitorizarea speciilor. Anual noi facem o monitorizare a acesteia (n.r Lalelei de Cazane) și la sub specia existentă în apropierea localității Drobeta-Turnu Severin. Pe lângă asta, deja suntem la ediția a 11-a a zilelor Parcului Natural Porțile de Fier, șase-șapte aprilie desfășurate tocmai în perioada de înflorire a lalelei.” 

Având în vedere amploarea evenimentului și numărul ridicat de persoane, cunoscând și valoarea amenzii stabilită de lege, am întrebat cum sunt identificate persoanele care rup florile:

„Deoarece Laleaua de Cazane trăiește pe abrupturile Ciucarului Mare sunt foarte puțini spre inexistenți să spun așa. Poate doar locuitorii în anii anteriori când laleaua se mai găsea și pe platoul Ciucarului se mai încumetau să scoată câțiva bulbi de lalea, dar în momentul de față laleaua se găsește preponderent 99% doar pe abrupturile Ciucarului Mare. Astfel nu sunt persoane care să se încumete să o culeagă. Pe lângă aceasta și faptul că este arealul de distribuție al viperei cu corn îi face pe mulți să se întrebe de două ori dacă chiar vor să ajungă lângă această plantă cu scopul de a o colecta.”, a mai precizat Amalia Dumbravă.

Chiar dacă „gardianul” florilor este vipera cu corn, am fost curioși dacă a existat vreodată cineva care să primească o astfel de amendă, dar răspunsul a fost categoric: „Nu!”

De-a lungul timpului, în jurul acestor flori s-au creat mai multe legende. Se povestește de exemplu că o fetiță nu se înțelegea deloc cu mama sa vitregă. Alungată de acasă micuța s-a rătăcit pe aceste meleaguri și pentru că a plâns atât de mult lacrimile ei s-au prefăcut în lalele galbene.

O altă poveste ne spune că pe timpuri o fată s-a îndrăgostit de un păstor din zonă și a venit să-l viziteze pe timp de noapte. Însă, aceasta s-a rătăcit și a căzut printre stânci. Pentru că era îmbrăcată în galben, pe unde se rostogolea sau atingea de stânci, haina i se rupea și transforma în floare. Așa ar fi apărut și înmulțit Lalelele Galbene de Cazane care au transformat versanții abrupți într-un adevărat spectacol de culoare.

---